BNS cere Guvernului reformarea agriculturii. „Considerăm că se impune o analiză urgentă privind organizarea şi finanţarea pieţei agricole. Ar trebui regândite din temelii inclusiv mecanismele de subvenţii”

Reprezentanţii sindicatului au luat parte joi, 13 februarie, la o reuniune importantă, solicitată de reprezentanţii Comisiei Europene, în care a fost discutată, printre altele, şi situaţia macroeconomică a ţării. La întâlnire au mai luat parte şi alţi reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale şi organizaţiilor patronale reprezentative din România.

BNS a pus la dispoziţie, în cadrul acestei întâlniri, o analiză detaliată privind dezechilibrele macroeconomice şi poziţia fiscală a României.

Potrivit documentului, sindicaliştii consideră că mecanismele de subvenţii ar trebui regândite din temelii, astfel încât să fie ţintite spre acele activităţi care să dovedească eficienţă economică. Totodată, produsele agricole rezultate în urma activităţilor fermierilor care au beneficiat de ajutoare ar trebui să intre pe circuitul fiscalizat al economiei, susţine BNS. De asemenea, ar trebui analizat şi impactul intrării în ţară a produselor agricole din Ucraina, în condiţiile în care România a devenit piaţă de desfacere a acestora, nu doar o zonă de tranzit.

Analiza realizată de experţii BNS arată că, în 2024, România a fost la un pas de a intra în recesiune, a fost evitată această situaţie prin creşterea semnificativă a consumului privat, alimentat de creşterea veniturilor din salarii şi pensii acordate în principal din bugetul public consolidat. „Ca urmare, evitarea recesiunii a venit la pachet cu o creştere a deficitului bugetar, cu o nouă degradare a soldului balanţei comerciale şi implicit a soldului contului curent”, susţin sindicaliştii.

În 2024 creşterea economică a fost de doar 1%, fiind deja al treilea an consecutiv de reducere a ritmului creşterii economice reale.

„Din datele pe care le-am analizat alături de specialiştii BNS, industria şi construcţiile – sectoare economice importante – au avut în 2024 zero contribuţie la creşterea Produsului Intern Brut (PIB)! În plus, agricultura – un sector economic în care statul investeşte masiv prin subvenţii şi ajutoare – a avut contribuţie negativă la creşterea PIB! Doar Serviciile şi Impozitele pe produs au contribuit pozitiv la creşterea economică. Considerăm că se impune o analiză urgentă privind organizarea şi finanţarea pieţei agricole. Ar trebui regândite din temelii inclusiv mecanismele de subvenţii, care ar trebui să fie ţintite spre acele activităţi care să dovedească eficienţă economică”, a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin, în comunicat.

Potrivit acestuia, se impune ca mecanismul de subvenţii să determine ca produsele agricole rezultate în urma activităţilor fermierilor care au beneficiat de ajutoare să intre pe circuitul fiscalizat al economiei.

„Ar trebui analizat şi impactul intrării în ţară a produselor agricole din Ucraina, căci România a devenit, nu doar o zonă de tranzit a acestora, ci şi o piaţă de desfacere. Acest lucru, evident, dăunează fermierilor români! Ar trebui regândite politicile publice care să stimuleze investiţiile în sisteme moderne de irigaţii, care să rezolve problemele cauzate de secetă şi să scape agricultura românească de mila Cerului! Altfel, priviţi în ce situaţie suntem: dăm miliarde de la bugetul de stat, iar agricultura contribuie negativ la PIB! Aşadar, lansăm un apel public către Guvernul României pentru reforma agriculturii româneşti!”, a adăugat Dumitru Costin.

În ciuda faptului că în 2024 economia României a evitat la limită intrarea în recesiune, Guvernul se reîntoarce la optimismul de anul trecut, astfel ca în 2025 PIB-ul este prevăzut să crească în termeni reali cu 2,5%, după o creştere de doar 1% in 2024, se mai precizează în comunicat.

„Nu este foarte clar cum se va ajunge aici, în lipsa motorului numit consum privat. De data aceasta, consumul privat nu va putea să ajute creşterea economică, având în vedere că ritmul de creştere al veniturilor salariale scade (salariul real este prevăzut să crească cu doar 1,3%, în condiţiile în care salariul minim a urcat cu 9,4%), veniturile din pensii momentan sunt îngheţate, măsurile de reformă fiscală deja promovate au generat reduceri de venituri nete în cazul unor categorii de salariaţi, toate prestaţiile de protecţie socială au fost îngheţate. Iar Construcţiile, Industria alimentară, Agricultura şi sectorul IT vor trebui să suporte şocul renunţării peste noapte la facilităţile fiscale acordate anterior”, se mai precizează în comunicat.