Bogdan Florea, Connections: România are nevoie urgentă de o cultură de securitate cibernetică. Mitul cel mai periculos e ideea că AI e un buton magic care rezolvă totul

”Statul are nevoie urgentă de o cultură de securitate cibernetică la nivelul întregii administrații, construită din faza de proiectare a fiecărui sistem, nu adăugată după ce sistemul e deja în producție și atacul s-a produs deja”, spune fondatorul Connections.

Connections este furnizor de tehnologie specializat în transformarea digitală a afacerilor, înființat în urmă cu 21 de ani și listat pe piața AeRo a Bursei de Valori București din 2021. Clienții Connections sunt companii globale și companii medii românești din industrii precum Banking, FMCG, Energie, Telecom și Retail, precum și instituții guvernamentale din România. Totodată, Bogdan Florea a fost vice-președinte al ANIS între 2019 și 2021.

Florea spune că administrația publică nu a făcut încă trecerea de la o abordare reactivă la una preventivă în materie de securitate cibernetică, deși amenințările cresc de la an la an.

El amintește că, potrivit datelor prezentate public de ministrul Apărării, instituțiile statului sunt vizate zilnic de peste 10.000 de atacuri informatice. În opinia sa, incidente precum atacul ransomware care a afectat anul trecut aproximativ 1.000 de sisteme informatice ale Apelor Române demonstrează cât de vulnerabile pot deveni infrastructurile critice.

Problema, spune antreprenorul, nu este lipsa unor soluții software, ci faptul că multe vulnerabilități sunt introduse chiar în faza de dezvoltare a aplicațiilor și rămân nedescoperite ani la rând.

”Din perspectiva noastră, de dezvoltatori care livrăm proiecte complexe de ani de zile, problema nu e lipsa unui tool sau altul. De multe ori atacul e permis de o linie de cod scrisă eronat cu trei ani în urmă, care a rămas neactualizată. Soluția se numește Secure Software Development Lifecycle – o abordare shift left, în care securitatea se implementează din primele faze ale dezvoltării, nu ca verificare de final. Cyber Resilience Act vine și confirmă direcția asta la nivel european, cu obligații clare de secure-by-design care intră în vigoare din decembrie 2027”, continuă specialistul.

Totodată, fondatorul Connections avertizează că există o percepție greșită potrivit căreia AI poate rezolva automat problemele administrației.

În realitate, explică el, algoritmii nu corectează procese administrative ineficiente și nici aplicații dezvoltate defectuos. Dimpotrivă, inteligența artificială amplifică performanța sistemelor existente, indiferent dacă acestea sunt bine sau prost construite.

”Cât despre AI: aici mitul cel mai periculos e ideea că inteligența artificială e un buton magic care rezolvă totul, inclusiv securitatea. Nu e. AI amplifică exact ceea ce ai deja. Dacă procesele și arhitectura sunt slab puse la punct, AI nu repară nimic, doar accelerează greșeala”, spune Bogdan Florea.

Întrebat de ce proiectele din ultimii ani derulate de autorități care au costat sute de milioane de lei nu schimbă experiența cetățeanului, Bogdan Florea spune că problemele sunt structurale: apar în mai multe locuri, nu într-unul singur, și de aceea e o problemă persistentă.

”Primul: digitalizăm procese care n-au fost niciodată optimizate. Dacă un flux administrativ e greșit gândit pe hârtie, îl faci digital și rămâne greșit, doar că mai rapid și mai costisitor.

Al doilea: fragmentarea instituțională. Nimeni nu are mandat clar să „lege punctele” între sisteme. Rezultatul e ceva ce spun de multă vreme: statul nu e lent pentru că nu are tehnologie, e lent pentru că are zeci de tehnologii care nu vorbesc între ele.

Al treilea punct, și cred că cel mai puțin discutat, e ciclul politic. Un proiect de transformare digitală sectorială are nevoie de 5-7 ani ca să producă un efect real în experiența cetățeanului. Un mandat politic durează 4 ani sau mai puțin. Se resetează priorități, se resetează echipe, se pierde capitalul uman acumulat pe proiect iar lanțul dintre investiție și rezultat se rupe exact aici, în discontinuitate, nu în lipsă de bani sau de talent”, continuă antreprenorul

În opinia fondatorului Connections, următorul mare proiect de digitalizare nu ar trebui să fie o nouă platformă destinată cetățenilor, ci construirea unei infrastructuri digitale comune.

„România are nevoie, ca prioritate zero, de o infrastructură digitală publică unificată cu date publice curate și accesibile.”

El spune că fără această fundație orice aplicație nouă devine încă un sistem izolat, incapabil să comunice cu celelalte baze de date ale statului.

Ca exemplu, Florea amintește proiectul AI și HPC implementat de Connections pentru o instituție publică, infrastructură care va susține inclusiv monitorizarea automată a defrișărilor din SUMAL 2. În opinia sa, astfel de investiții arată că infrastructura de calcul și de date poate deveni baza pentru viitoarele servicii digitale ale administrației.

Cum ar arăta o administrație digitalizată

În viziunea lui Bogdan Florea, succesul digitalizării nu va fi măsurat prin numărul aplicațiilor dezvoltate, ci prin schimbările pe care le resimt cetățenii.

El spune că peste cinci ani ar considera că România s-a digitalizat cu adevărat dacă oamenii nu vor mai fi obligați să transporte documente între instituții, dacă statul va exporta expertiză în domeniul gov-tech și inteligenței artificiale și dacă parteneriatele dintre administrație și companiile private vor deveni regula, nu excepția. În acel moment, digitalizarea nu ar mai reprezenta un proiect separat, ci modul normal în care funcționează instituțiile publice.

De asemenea, specialistul spune că există patru proiecte prioritare care, odată implementate, ar schimba cu adevărat relația dintre cetățean și instituțiile statului.

”Consolidarea masivă a identității digitale, pentru că fără o identitate solidă orice serviciu digital rămâne pe jumătate;

Extinderea reală a ghișeul.ro, nu ca vitrină, ci ca infrastructură de interacțiune cetățean-stat;

Un centru de excelență în inteligență artificială aplicată în sectorul public, pentru că altfel importăm AI fără să știm ce facem cu el;

Și o reformă a achizițiilor publice, cu accent pe scor tehnic și competențe în prima fază, abia apoi pe preț”.

Bogdan Florea consideră că actualul sistem de achiziții favorizează în continuare ofertele cu prețul cel mai mic, în detrimentul calității.

„Atâta timp cât criteriul principal e prețul, vor câștiga soluțiile mai ieftine, care presupun și un compromis de calitate.”

El propune ca evaluarea tehnică și capacitatea de livrare să fie analizate înaintea componentei financiare, argumentând că multe proiecte aparent ieftine generează ulterior costuri mari de mentenanță și refacere.

În același timp, antreprenorul spune că România ar avea nevoie de o autoritate cu putere reală de coordonare a digitalizării, independentă de schimbările politice, astfel încât proiectele majore să nu fie abandonate la fiecare schimbare de guvern.