„Ministerul îşi reduce cu 35% poziţiile de conducere şi aproximativ cu 20% poziţiile de posturi din organigramă. În două săptămâni finalizăm acest proces. A fost început de fostul ministru. Imediat după ce am preluat mandatul, am stat şi am analizat chirurgical fiecare dintre deciziile luate în această direcţie, am convenit că o să merg înainte cu acest proiect şi automat vom avea un minister mai suplu, pe care îmi doresc foarte mult să-l aliniem ca şi nivel salarial cu celelalte ministere din Guvernul României, care la rândul lor gestionează finanţări europene sau de altă natură, atunci când vorbim despre proiecte strategice pentru ţara noastră. Pentru că astăzi, deşi avem teoretic o grilă unitară de salarizare, pe aceeaşi poziţie, în ministere diferite avem salarizarea diferită, chiar şi cu 40-50% diferenţă”, a declarat ministrul Energiei la Digi24, relatează Agerpres.
Cât priveşte companiile din subordine, Ivan a amintit că Ministerul Energiei este acţionar unic, majoritar sau minoritar în 32 de companii, dintre care 17 pe profit, 4 pe pierdere şi 10 în faliment, dizolvare, fuziune sau insolvenţă.
El a precizat că a relansat procedurile pentru alegerea consiliilor de administraţie, supraveghere sau directorat şi a adus criterii de performanţă suplimentară, inspirându-se din criteriile după care sunt evaluaţi cei din structurile de conducere ale companiilor listate la Bursa de la Bucureşti.
„Ministerul Energiei este implicat în acea cerere de plată numărul 3 care nu a fost acceptată integral de Comisia Europeană şi mai avem de deblocat un rest de aproximativ 240 de milioane de euro pentru a îndeplini şi jalonul 121, prin care pentru mai multe posturi de membri în Consiliile de Administraţie, Supraveghere sau Directorat trebuie să fie refăcute procedurile. Ce am făcut pentru în această perioadă foarte scurtă? Am relansat procedurile într-o formulă care să fie în acord cu legislaţia, am adus criterii de performanţă suplimentare. M-am inspirat de la cei de la Bursa de Valori Bucureşti, criteriile pe care sunt evaluaţi cei din structurile de conducere a companiilor listate, plus a celor din Franţa şi Polonia”, a mai precizat Bogdan Ivan.
România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro, pentru ţintele şi jaloanele din cererea de plată nr. 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care au fost îndeplinite integral, a anunţat, în luna iunie, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Valoarea netă a cererii este de 2,02 miliarde de euro, în urma deducerii prefinanţării deja încasate de ţara noastră.
Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 de milioane de euro (814 milioane de euro – grant şi 55 de milioane de euro – împrumut), până la îndeplinirea tuturor jaloanelor. În continuare, România are la dispoziţie un termen un termen de şase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3, a arătat MIPE la momentul respectiv.
Jaloanele îndeplinite parţial vizează operaţionalizarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), desemnarea administratorilor în companiile din energie şi modificarea legislaţiei privind pensiile speciale pentru magistraţi.