Bogdan Lițescu, Plant an App: Faţă de români, managerii din vest, mai ales din SUA, sunt mult mai pragmatici când evaluează o oportunitate de digitalizare și automatizare

Compania românească propune o infrastructură care să ajute companii mari și mici, dar și programatori freelanceri să dezvolte și întrețină soluții software complexe. Compania a înregistrat succese importante în extinderea internațională, prin parteneriate cu Marina Statelor Unite ale Americii, Guvernul Bermuda, Vel Health sau Equifax. Plant an App propune rezolvarea lipsei de personal calificat IT și accelerarea dezvoltării de sisteme software personalizate prin intermediul platformei low-code care permite oricui să dezvolte aplicații.

În ultimele 12 luni, şi-a crescut cifra de afaceri de cinci ori. Obiectivul pentru acest an este să închidă cu cifra de peste un milion de dolari, ceea ce este foarte realizabil ținând cont că în prezent au ajuns la o cifră de 830.000 de dolari.
De asemenea, şi-a dublat numărul de angajați, la cinci angajați în SUA și Canada, și 25 în România.

„Noi punem o unealtă în mâna unor oameni. Ce reușesc aceștia să facă cu Plant an App este uimitor. Pentru noi, cea mai de succes poveste de anul trecut este cea a spitalului Vail Health din Colorado. Încă de dinainte de pandemie, se confruntau cu o rată mare de sinucidere în comunitatea lor. Astfel, mai multe companii au creat un fond de 50 de milioane de dolari prin care să creeze o platformă care să ofere acces gratuit la sesiuni de terapie. Plant an App a fost platforma low-code care a permis dezvoltarea rapidă a acestui program”, povesteşte Bogdan Lițescu.

Însă, pe lângă digitalizarea ca proces în sine, companiile au înțeles că și mai importantă este rapiditatea cu care aceasta poate să se întâmple. „Bineînțeles, companiile mature au înțeles de ceva vreme beneficiul de a livra mai repede un sistem software ca strategie de reducere a costurilor, creștere a veniturilor sau capturare de cotă de piață. În acest context, s-a scris mult despre low-code și despre cum a reușit să livreze sisteme software noi, inedite, în doar câteva zile. Un client de-al nostru, Universitatea din Strathclyde, a reușit să construiască în doar două zile, un sistem de evidență a testelor Covid pentru 20.000 de studenți, cu funcții de programare, notificări, raportari și integrare cu baza de date de studenți”, continuă antreprenorul.

Low-code reprezintă un nou mod de a dezvolta software, în cea mai mai parte din procesul de dezvoltare nu sunt necesare cunoștințe tehnice avansate. Firmele mari de analiști, gen Gartner, prezic că în următorii trei ani, cam 75% din programare se va face prin platforme de tip low- code.

Potrivit lui Lițescu, această creștere spectaculoasă are doi factori principali: talentul IT care este din ce în ce mai dificil de găsit și nevoia companiilor de a dezvolta sisteme software mult mai rapid ca în trecut, pentru a se adapta mai rapid factorilor socio-economici și celor de forță majoră.

Digitalizarea, un proces continuu

Vorbind despre digitalizare, acesta spune că este un proces continuu care trebuie să treacă prin diverse etape înainte să fie maturizat complet. Primii pași în această direcţie sunt şi cei mai simplu, de genul trecerii datelor și documentelor în formate digitale și adoptarea instrumentelor de comunicare online, pentru că nu necesită costuri ridicate.

„Problemele apar în fazele mai avansate. Mai devreme sau mai târziu, organizațiile au nevoie de sisteme digitale și automatizări personalizate. De ce? Pentru că fiecare business este diferit și, tocmai acel lucru diferit face de multe ori ca organizația să aibă succes pe piață. Dacă ar fi un software disponibil de-a gata care adresează acea diferență, ar însemna că toate companiile din industrie funcționează la fel, și nu ar mai exista factori diferențiatori. Aici intervine partea unde managerii români încă au dificultăți în a formula argumentele de-o parte sau de alta. Aud adesea managerii care compară costul unei soluții personalizate cu costul salariilor oamenilor pe care îi înlocuiește sistemul. Această abordare nu este în sine greșită, ba chiar este o abordare comună a modului în care se calculează beneficul unei digitalizări.
Însă argumentul se oprește aici. Dincolo de costul legat de salarii, există multe alte costuri, de la recrutare și instruire, la riscuri asociate cu oameni care pleacă la competiție, la costurile de management asociate cu mai mulți angajați, la costurile de scalare și, adesea cele mai costisitoare, costurile de oportunitate – cu alte cuvinte, ce altă valoare ar putea face antreprenorul și managerul cu timpul investit în recrutarea și instruirea personalului pe procese manuale sau slab digitalizate. Cred că acesta este motivul principal pentru care nu scalează afacerile, și anume antreprenorul și managerii sunt prinși în multe activități operaționale. Din acest punct de vedere, managerii din vest, și cu precădere cei din SUA, sunt mult mai pragmatici și mai detaliați când evaluează o oportunitate de digitalizare și automatizare”, explică reprezentantul Plant an App.

Cum poate industria IT românească să reprezinte o forță în peisajul european și internațional

Compania are cele mai multe cereri de digitalizare în România din zona financiară sau de vânzări, „ceea ce are sens, deoarece este mult mai ușor de justificat un buget de digitalizare atunci când el este legat în mod direct de bani.
România și Europa, în general, sunt foarte birocratice, astfel că vedem multe utilizări ale platformei Plant an App în implementarea cerințelor de conformitate”.

Cu toate că, statisticile europene ne plasează pe ultimul loc ca ţară în ceea ce privește nivelul de digitalizare, obiectul Plant an App este să avem cât mai multe companii de dimensiunea UiPath care se nasc în România.

„Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de multe instrumente care să sprijine start-up-urile românești de tehnologie în context internațional, de la acces la surse de finanțare, la deducere de taxe, acces la oportunități, migrarea unei părți din forța de muncă dinspre outsourcing spre start-up-uri de inovație și multe altele”, crede antreprenorul.

„Istoria ne-a arătat că țările care pierd niște pași în evoluția tehnologiei și care sunt slab reglementate, au șanse să depășească restul țărilor ulterior. De ce? Pentru că un val de tehnologie trebuie și administrat după ce a fost implementat. Este mult mai dificil de schimbat un sistem software existent într-o organizație, oricât de învechit ar fi, decât să se construiască unul atunci când nu există deja un sistem.
Cu alte cuvinte, cred că tehnologiile de tip low-code cum este Plant an App, care reprezintă următoarea generație în materie de cum se dezvoltă sisteme de business personalizate, pot duce o țară slab digitalizată în topul clasamentului, pentru că permit o dezvoltare accelerată fără impedimentele modernizării unui sistem existent.
Rămâne totuși problema bugetului, care are două dimensiuni. Una este că multe IMM-uri, într-adevăr, nu își permit astfel de sisteme personalizate, iar cea de-a doua este cea de educație.

Liţescu spune că a discutat în România cu manageri și antreprenori din companii cu multe milioane de lei profit pentru care costul unui astfel de sistem ar trebui să fie nesemnificativ, dar care „însă sunt blocați în a duce analiza costurilor până la capăt”.

Educaţia digitală, măsura cheie pe care ar trebui să o ia Guvernul

L-am întrebat pe reprezentantul Plant an Appe ce măsuri ar trebui să ia Guvernul pentru a sprijini companiile, îndeosebi IMM-urile, în accesul la tehnologii de ultimă oră, mai ales că acestea au un grad scăzut de acces la finanțare şi care ar trebui să fie priorităţile.

Iată răspunsul său: „În continuarea argumentului de mai sus și anume că da, se poate și la noi, rămân două întrebări. În primul rând, ce se poate face ca IMM-urile să își permită un grad mai avansat de digitalizare. Cred că cel mai simplu răspuns aici este internaționalizarea. Prin digitalizare, IMM-urile pot avea acces mai ușor la o piață internațională, care în sine poate susține costurile de digitalizare și nu numai. Astfel, se pune problema cum poate guvernul să faciliteze accesul IMM-urilor la piața internațională. Eu cred că răspunsul stă în primul rând în educație. Cealaltă întrebare, care are același răspuns, este legată de cum poate fi modelată perspectiva antreprenorilor și managerilor care, deși își permit și ar putea avea un efect răsunător în afacerile lor, să poată trece dincolo de costurile aparent ridicate, determinate de salariile semnificativ mai mari în IT decât în restul sectoarelor”.

O nouă rundă de finanţare ar putea avea loc la începutul lui 2022

Până acum startup-ul a avut o singură rundă de finanţare, la începutul anului, când a ridicat 1,1 milioane de dolari şi îşi doreşte să atragă o nouă rundă care să le permită o creștere mai agresivă relativ la competitorii săi din S.U.A. care deocamdată sunt mai bine finanțați.

„După ce am ridicat 1,1 milioane de dolari la începutul anului, am început o inițiativă fundamentală de a reconstrui echipa de vânzări pentru a susține în continuare o creștere spectaculoasă. Mai avem încă câteva iterații de făcut la procese, angajări de oameni de vânzări în principal în U.K., și crearea unei strategii de marketing, înainte de a merge spre următoarea rundă de finanțare spre sfârșitul anului sau începutul anului următor”.

Piaţa pe care activează este internaţională, 60% din venit vine din S.U.A., 35% din restul lumii și 5% din România.