Premierul Ilie Bolojan propune ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent, scrie Agerpres.
Bolojan a arătat că a fost făcută o analiză a sistemelor de pensionare din ţările Uniunii Europene şi vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate aceste state, cu posibilitatea de muncă până la 68 – 70 de ani, remarcând că România se află în linia europeană în ceea ce priveşte vârsta de pensionare.
„În ceea ce priveşte cuantumul pensiei, majoritatea ţărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate – patru ani, cinci ani şi aşa mai departe şi din această medie de salarii există calculat în diferite ţări, pe diferite sisteme, procente. În unele ţări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferenţiere între sistemul din magistratură şi ceilalţi funcţionari. În cele mai multe ţări există o formulă care însă ne duce în situaţia de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 – 70% din câştigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. În această situaţie, (…) am făcut o propunere care ţine cont atât de acest principiu de bază, dar şi de formulele aflate în legislaţia românească şi cele care ţin de decizii ale Curţii Constituţionale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depăşeşte salariul net, şi maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situaţiei din ţările Uniunii Europene”, a explicat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, „calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net”.
„Este un aspect important, care aduce şi acest nivel de pensii într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce priveşte procentul din salariile nete, dar şi în ceea ce priveşte vârsta standard de pensionare. (…) Vom comunica în această după-amiază textele de lege cu toate detaliile, în aşa fel încât să poată fi analizate. Vom purta discuţii în zilele următoare cu toţi cei interesaţi, în aşa fel încât să explicăm, să discutăm, să vedem dacă sunt observaţii, dacă sunt propuneri de îmbunătăţire, în aşa fel încât săptămâna viitoare să putem avea acest pachet definitivat”, a anunţat Ilie Bolojan.
Şeful Executivului a arătat că, în prezent, există „o situaţie în care sunt magistraţi care au îndeplinit condiţiile standard de pensionare şi pentru ca aceştia să nu părăsească sistemul aceste propuneri sunt completate de dispoziţii tranzitorii, care permit celor care astăzi lucrează în sistemul de justiţie şi îndeplinesc condiţiile de pensionare să se pensioneze după vechea lege şi să lucreze în activitate cât doresc, cât au capacitatea şi dorinţa, în aşa fel încât să nu existe niciun fel de fluctuaţii majore în sistemul de justiţie şi activitatea instanţelor şi a parchetelor să se desfăşoare în condiţii normale în perioada următoare”.
„Aceste propuneri sunt în măsură să respecte principiile care ţin de legislaţie. De asemenea, au fost analizate deciziile Curţii Constituţionale, în aşa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii”, a arătat premierul.
„Propunem creşterea vârstei de pensionare şi intrarea şi în sistemul de justiţie în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creştere a vechimii după care te poţi pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat, care lucrează de la început în sistemul din România, să iasă la pensie mai repede, dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiţii, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie”, a explicat Ilie Bolojan.
El a subliniat că aceste propuneri ar elimina o inechitate din societate.
„Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate şi să avem toţi magistraţii… Azi avem, din păcate, o mică parte care au preferat să rămână să lucreze şi le mulţumesc pentru că au optat să rămână în sistem şi să lucreze după vârsta standard de pensionare. În activitate vom avea practic întregul corp al magistraţilor la maturitatea vârstei profesionale şi eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiţie din România, prin sentinţe unitare, prin mai multă celeritate şi, în general, prin îmbunătăţirea cadrului în care funcţionăm”, a susţinut premierul.