Bolojan: Cheltuielile de personal din administraţia locală au crescut cu 10%, deşi ar fi trebuit să scadă cu 5%

„Pe primele şase luni ale acestui an, chiar dacă nu s-au făcut creşteri de personal, prin diferite anualizări, prin efecte ale administraţiei noastre, cheltuielile de personal au crescut cu 10% faţă de primele şase luni ale anului trecut, deşi, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, conform proiectului de buget. Asta pentru că, pe de-o parte, nu am desfiinţat nici măcar posturile vacante pe care trebuia să le desfiinţăm, iar prin efecte de anualizare avem 7 miliarde de lei suplimentar pe primele şase luni cheltuieli de personal”, a spus premierul, conform Agerpres.

El a subliniat că, în cazul în care „nu sunt controlate”, cheltuielile de personal consumă „o bună parte din resursele” colectate de la cetăţeni.

Reforma este „absolut necesară”, în domeniul administraţiei publice locale, având în vedere că, în multe locuri, primăriile nu îşi pot suporta cheltuielile de personal din veniturile încasate, a menţionat Bolojan.

„Zona de administraţie publică locală este un bloc mare de cheltuieli, care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistenţă socială, iar controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă, pentru că, dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar, în aceste zile sau în lunile următoare, să se ducă pe aceste cheltuieli de personal şi riscăm să ne întoarcem, anul viitor, dacă nu le reducem, în situaţia în care ne găsim anul acesta”, a explicat prim-ministrul.

Bolojan a declarat că, în cazul în care nu vor fi reduse cheltuielile de personal al administraţiei publice locale, ar putea deveni necesară o reorganizare, prin care să fie desfiinţate unităţi administrative.

„În situaţiile în care o primărie nu-şi poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetăţenii din respectiva localitate, ci există pentru angajaţii ei. Şi ori reducem aceste cheltuieli şi putem funcţiona pe actuala structură administrativă, dar cu un număr de angajaţi mult mai mic şi cu cheltuieli mai mici – pentru că se poate acest lucru şi este dovedit în multe locuri – sau vom fi forţaţi, când se va ajunge la un acord politic, să facem o reorganizare administrativă şi să desfiinţăm unităţi administrative care nu se mai justifică, datorită raportului dintre populaţia pe care o au şi costurile pentru a susţine administraţia de acolo”, a mai precizat el.

Bolojan a mai afirmat că pachetul de măsuri depus luni în Parlament reduce „privilegiile” din sectorul public, întăreşte forţa statului de a colecta impozite şi taxe şi aduce „ordine” în domeniul sănătăţii.

De asemenea, în cazul în care va fi adoptat şi al şaselea proiect, cel privind administraţia publică locală, vor intra în vigoare măsuri pentru creşterea capacităţii administrative şi pentru descentralizare. Partidele din coaliţie nu au ajuns la un acord privind reforma administraţiei publice locale, a spus el.

„Acest al doilea pachet, format din cinci proiecte, trebuia să fie completat de al şaselea, proiectul care ţine de reforma administraţiei publice locale, dar pentru că nu am reuşit să ajungem la o înţelegere şi să aibă un acord al tuturor partidelor din această coaliţie, el nu a mai fost depus. Acest pachet însă este complementar pachetului de fiscalitate, pentru că fără adoptarea lui, practic, nu ne valorificăm potenţialul administraţiei publice locale, care este o coloană vertebrală a administraţiei româneşti, şi nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta în anii următori”, a precizat Bolojan.