Bolojan nu ia în calcul declararea ca neconstituţională a legii privind pensiile magistraţilor

Întrebat dacă îşi va da demisia în cazul în care CCR va lua o astfel de decizie, prim-ministrul a respins o astfel de ipoteză, susţinând că proiectul respectă prevederile Constituţiei, scrie Agerpres.

„Nu iau în calcul o astfel de ipoteză, pentru că proiectul de lege, aşa cum este scris, respectă toate prevederile constituţionale. Pentru a putea corecta lucruri şi la sistemele care sunt într-o situaţie asemănătoare trebuie să ai o autoritate în acest sens, inclusiv aceea de a trece de Curtea Constituţională o prevedere care, în mod evident pentru toată lumea, este corectă şi răspunde unei realităţi. (…) Dacă într-o zonă unde lucrurile erau absolut evidente nu ai reuşit să treci, e greu de presupus că vei putea lua astfel de măsuri în zone adiacente sau susţine măsuri, în general, care nu sună bine. (…) Ca să poţi face lucruri, instrumentul important în administraţie este şi autoritatea pe care o ai. Asta ţine şi de încredere, şi de suport politic, şi de lucruri pe care le-ai făcut cu o anumită consecvenţă. Toate generează un aspect de autoritate”, a explicat Bolojan, pentru Digi FM.

Întrebat dacă România ar putea pierde bani din PNRR ca urmare a neîndeplinirii jalonului legat de pensiile magistraţilor, Ilie Bolojan a precizat că acest aspect depinde de decizia Curţii Constituţionale. El a subliniat, totodată, importanţa echităţii sociale, menţionând că tolerarea „nedreptăţilor” generează lipsă de încredere din partea populaţiei.

„În funcţie de ceea ce va decide Curtea Constituţională, eu sper să considere că proiectul este constituţional, în funcţie de discuţia ulterioară cu reprezentanţii Comisiei Europene, consider că aceşti bani nu ar putea fi pierduţi. Problemele de fond, însă, sunt legate şi de aceşti bani şi orice sumă în euro pe care o putem accesa ca grant trebuie să fie o prioritate pentru noi, (…) dar partea de sustenabilitate a sistemului de pensii este cea mai serioasă problemă. Noi nu ne mai putem permite, ca ţară, să pensionăm oameni la 48 – 50 – 52 de ani, în condiţiile în care doar jumătate din oamenii peste această vârstă mai lucrează în România”, a transmis prim-ministrul.