Bolojan: O direcţie importantă la care lucrăm este reducerea risipei din sistemul de sănătate. Este nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului

„O direcţie importantă la care lucrăm este reducerea risipei din sistemul de sănătate. O componentă importantă de cheltuieli a statului român sunt cheltuielile pe sănătate. Nu mă refer la fondurile europene care intră în sănătate, nu mă refer la bugetele de investiţii pe care le alocă Ministerul Sănătăţii pentru reparaţii de spitale sau dotări. Mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin Casa de sănătate. Ca să vă faceţi o imagine, în urmă cu 10 ani, în 2014, 2015, ponderea acestor cheltuieli din veniturile curente ale statului român reprezentau 11%, acum au crescut la 14 – 16%. Imaginaţi-vă că asta înseamnă nişte sume foarte mari, fiecare procent înseamnă sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022 – 54 de miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024 – 73 de miliarde, 2025 – în această vară – estimat 77 de miliarde”, a declarat prim-ministrul, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că, la întâlnirea cu preşedintele CNAS şi cu ministrul Sănătăţii, a fost informat este nevoie „de încă cel puţin 10 miliarde, 14 miliarde”, ca să se poată încheia acest an.

„Se achită doar partea de salarii, în principal, dar la toate celelalte capitole există arierate importante. Şi, deci, dacă nu s-ar întâmpla nimic până la finalul anului, am ajunge la 16%. Dacă continuăm tot aşa, trebuie să ne imaginăm că ceea ce vom încasa suplimentar din creşterea de TVA sau din acciza de la motorină sau de la benzină se va duce pe aceste suplimentări şi nu doar că nu vom reuşi să ne echilibrăm bugetele, ci vom continua lucrurile aşa cum, din păcate, s-au desfăşurat. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020. Doar atunci am mai avut o creştere de la 14% la 16%”, a explicat premierul.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, cheltuielile pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, „cel puţin cu 10%”, decât creşterea veniturilor.

„Deci, direcţia nu este bună. În 2024, de exemplu, faţă de 17% creştere de venituri, avem 23% creştere de cheltuieli pe acest domeniu. De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legat în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări în cea mai mare parte dedicate cheltuielilor de personal şi atunci nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau să facă performanţă, pentru că nu are de ce. Şefii de secţii dintr-un spital din România, clinic, nu-i numeşte directorul spitalului, în aşa fel încât să aibă autoritate să facă performanţă, ci Facultatea de Medicină sau Universitatea. De cine credeţi că va asculta? (…) Există o limitare de sporuri, cred că este de 30%, dacă bine ţin minte. Spitalele autorităţilor locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc şi Primăria sau Consiliul judeţean în fondul de salarii şi atunci baza la care se aplică 30% este mult mai mare”, a mai spus Bolojan.

El a susţinut că, dacă banii vin „fără niciun fel de problemă”, nimeni nu acţionează în sensul unei bune gospodăriri, cât timp există „un corn al abundenţei”, din care se finanţează.

„E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depăşesc peste 90%. Întreb: Cu ce mai rămâne – medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienţi de-adevăratelea? Sau pacienţii sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanţi pentru a-şi îmbunătăţi ICM-ul, aşa numit, indicatorul de complexitate. Şi, dacă ştii cum se întocmeşte o foaie de tratament, o foaia de observaţie cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primeşti sunt mai mari, nu pentru că eşti mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine şi optimizezi mai bine. Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-şi facă datoria”, a subliniat şeful Executivului.

Conform acestuia, cât timp, deşi fondurile au crescut într-o dinamică foarte mare, percepţia asupra sistemului de sănătate nu se îmbunătăţeşte, înseamnă că există nişte probleme. Creşterea de resurse n-are nici o legătură cu îmbunătăţirea percepţiei, a transmis Bolojan.

„Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. De ce? (…) Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe şi cred că suntem una din puţinele ţări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă pentru 90% din boli exact în acelaşi fel partea de tratament. Sigur că, dacă prescrii un medicament generic aşa în general, s-ar putea ca un congres să se organizeze la Bucureşti sau la Sofia şi nu la o distanţă mult mai mare. Trebuie să inversăm balanţa, dar asta înseamnă că atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Casa trebuie să intervină şi să corecteze lucrurile şi cu bani mai puţini să rezolvăm în 99% din cazuri problemele legate de tratamentul pacienţilor. Sigur, sunt medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, înţelegem asta, dar asta nu trebuie să fie regula, ci excepţia”, a punctat el.

Premierul a atras atenţia că există concedii medicale extinse. „Dacă vă uitaţi la statistică, o să vedeţi că avem nişte punţi în perioadele critice, între sărbători. Şi se vede un vârf de concedii programat exact patru zile. Şi este evident că aceste lucruri invalidează statistica, nu te poţi îmbolnăvi programat într-un numără atât de mare. Avem un număr de analize paraclinice foarte extinse – RMN-uri, CT-uri, unele justificate într-adevăr, nu le contestăm, dar, în mod cert, melanjul dintre sectorul public şi cel privat a făcut ca în ultimii ani, din păcate, în multe locuri, să socializăm cheltuielile şi să privatizăm câştigurile. Casele de sănătate, Ministerul Sănătăţii, Direcţiile de sănătate publică trebuie să treacă de la perspectiva de spectator sau mai rău, de complice, la cea de regulator, la cea de apărător al intereselor cetăţenilor, pacienţilor şi statului, pentru că altfel nu vom mai putea suporta aceste creşteri. Şi, dacă vrem într-adevăr să avem un sistem de sănătate, nu mai trebuie să continuăm cu risipa”, a transmis prim-ministrul.