Bolojan: Pachetul de măsuri fiscale este însă o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate. România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Vin astăzi în faţa dumneavoastră şi a tuturor românilor care ne urmăresc pentru a angaja răspunderea Guvernului pentru primul pachet de măsuri fiscale şi bugetare – un pachet de măsuri pe care suntem nevoiţi să le luăm într-o perioadă foarte scurtă. Nu este un proces uşor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei. Înţelegând greutăţile care vor apărea ca urmare a acestui pachet pentru cetăţenii ţării noastre, este însă o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate. România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul”, a spus premierul, în plenul reunit al Parlamentului, în şedinţa în care Guvernul şi-a angajat răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului.

El a spus că direcţiile de acţiune rămân neschimbate, respectiv ordine în finanţele ţării, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni.

Prim-ministrul a reiterat că România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, peste 9,3% din PIB.

„Aşa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasaţi statul a cheltuit 132 de lei, iar pentru asta România s-a împrumutat şi se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcţiona. Acest lucru trebuie să se oprească, altfel ne aşteaptă aşa numitul ‘junk’, respectiv titlul de ‘ţară nerecomandată pentru investiţii’, aşa cum este definit de agenţiile de rating”, a explicat Ilie Bolojan.

Şeful Executivului a afirmat că, în cazul în care România ar ajunge în această situaţie, consecinţele ar fi taxe mult mai mari, preţuri mai mari şi putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari pentru stat şi cetăţeni, o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar şi fonduri europene blocate.

„România ar deveni o ţară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori şi lipsită de oportunităţi pentru cetăţeni. Pe scurt, ţara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15 – 16 ani, într-una din cele mai grele situaţii de instabilitate economică şi politică de după decembrie 1989. Românii care ne ascultă acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul ţării noastre, ce legătură are cu fiecare dintre noi personal? Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de consecinţe. Impactul ar lovi deopotrivă pe tineri şi seniori, pe angajaţii de la stat şi de la privat, pe micii întreprinzători şi marile companii, fiecare familie. Acest lucru poate fi evitat. Încă. Nu suntem încă în ceasul al doisprezecelea. Suntem însă la limită şi suntem aici să evităm acest scenariu, pentru ca România să renască economic şi să prospere în următorii ani”, a subliniat premierul Ilie Bolojan.