Boloş: Dacă o companie doreşte ca să scape de acest 1% din cifra de afaceri, foarte bine, realizează investiţii

„Modelul gândit este ca să protejăm investiţiile, respectiv din cifra de afaceri, foarte simplu spus, se scad investiţiile pe care le realizează compania. Deci, dacă o companie doreşte ca să scape de acest 1% din cifra de afaceri, foarte bine, realizează investiţii, investiţiile depăşesc nivelul de 1% din cifra de afaceri şi în acel moment a scăpat de problema impozitului minim pe cifra de afaceri”, a spus Boloş, la Palatul Victoria, la briefingul de presă.

El a explicat că impunerea acestui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri are şi rolul de disciplină fiscală.

„Aici problema trebuie văzută sub două aspecte: de ce a fost nevoie de acest impozit minim, cum îi spunem noi în limbaj curent taxă de 1% pe cifra de afaceri. A fost nevoie, pentru că exista o clară necorelare între nivelul cifrei de afaceri şi profitul net pe care îl obţineau mai ales corporaţiile transnaţionale. Sunt la Ministerul Finanţelor, nu pot să dau nume, dar sunt cifre de afaceri de ordinul zecilor de miliarde de lei, iar profitul net obţinut este de ordinul sutelor de milioane de lei. Pot să dau un exemplu numeric, ca să fiu înţeles mai bine: 18 miliarde de lei cifră de afaceri şi un profit de 200 de milioane de lei. Ba mai mult, sunt situaţii şi mai nedrepte, în care o cifră de afaceri de zeci de miliarde de lei are o pierdere de ordinul sutelor de milioane de lei. Deci, aici discutăm de echitate între contribuabili. Unul care plăteşte şi de care noi ne bucurăm şi altul care nu plăteşte pe nedrept pe acelaşi domeniu de activitate şi, din acest punct de vedere, acest procent de 1% din cifra de afaceri are şi rolul acesta de disciplină fiscală”, a arătat ministrul Finanţelor.

În opinia acestuia, impozitul mai mare pentru microîntreprinderi sau taxa de 1% din cifra de afaceri pentru marile companii nu ar trebui să ducă la preţuri mai mari pe care să le plătească românii. Dacă totuşi acest lucru se va întâmpla, el s-a arătat „deschis” pentru ajustarea mecanismului.

„În ceea ce priveşte transferul asupra preţurilor, să ştiţi că transferul asupra preţurilor apare în momentele în care ratele de rentabilitate sunt până în 6%. Acestea, într-adevăr, dacă sunt astfel de situaţii şi vor exista astfel de situaţii, cu siguranţă în piaţă în preţul produselor nu ar trebui să aibă un impact semnificativ. Dar, în funcţie de felul în care va evolua implementarea mecanismului, suntem deschişi ca să mai ajustăm din mecanism, dar, deocamdată, să îl vedem implementat şi să înceapă să îşi producă roadele”, a adăugat el.

Şeful de la Finanţe a mai spus că nu vede în acest moment un exemplu de tensiune inflaţionistă care ar putea apărea, care să conducă la o creştere a inflaţiei.

„Nu ştiu să vă dau astăzi un exemplu de tensiune inflaţionistă care ar putea să apară şi să dea peste cap inflaţia. Ea a avut un trend descrescător, s-a putut observa din raportările pe care le are Institutul Naţional de Statistică, n-am observat dezechilibre în piaţă, astfel încât să poată să apară un astfel de fenomen. Ba mai mult, măsurile luate de Guvern duc spre acest obiectiv, care este unul ce interesează pe toţi românii şi aşa c, m ne dorim să păstrăm deficitul bugetar în limitele lui de stabilitate, aşa ne dorim ca trendul inflaţiei să fie în continuare acesta descrescător, ca să ajute oamenii”, a subliniat Boloş.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a oferit miercuri explicaţii pe proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare, pentru care Executivul urmează să îşi asume răspunderea, şi care a fost analizat în primă lectură în cadrul şedinţei de Guvern.