Boloş: Debitorii care au poprire bancară prezintă un risc fiscal ridicat de neplată a datoriilor

El a motivat astfel una dintre propunerile cuprinse într-un proiect de act normativ de modificare a Codului de procedură Fiscală, publicat de Ministerul Finanţelor, şi care se referă la micşorarea plafoanelor sub care nu se pot efectua încasări şi plăţi, în numerar, în cazul debitorilor care au conturile bancare blocate.

„Micşorarea plafoanelor sub care nu se pot efectua încasări şi plăţi, în numerar, în cazul debitorilor care au conturile bancare blocate. După cum se ştie, debitorii care au poprire bancară prezintă un risc fiscal ridicat de neplată a datoriilor. Popririle bancare se realizează automat, astfel că s-a constatat ca gradul de încasare este unul extrem de mic din cauza faptului că debitorii folosesc numerarul la tranzacţiile derulate, cu scopul de a nu rula banii prin conturi. În perioada 2021-2023, au fost înfiinţate popriri pentru obligaţii bugetare restante în valoare de 51 miliarde lei, din care s-au încasat numai 7 miliarde lei, întrucât debitorii nu rulează banii prin conturi”, a scris ministrul pe pagina sa de socializare.

Potrivit acestuia, de prea mult timp, valorificarea ineficientă a bunurilor confiscate şi unele reguli prea permisive pentru cei dornici să fenteze statul au adus pierderi importante de bani la bugetul de stat.

Ministrul Finanţelor a subliniat, în context, că propunerile cuprinse în proiectul publicat miercuri au fost convenite după discuţii cu mediul de afaceri.

Astfel, una dintre măsuri se referă la reaşezarea principiilor de acordare a eşalonărilor la plată, în condiţiile în care, în acest moment, aproape 400.000 contribuabili nu pot beneficia de eşalonare la plată simplificată, întrucât legislaţia actuală nu permite includerea în eşalonare a obligaţiilor cu reţinere la sursă. Aceştia înregistrează obligaţii bugetare care nu sunt mai vechi de 12 luni, în cuantum de 18 miliarde lei.

Se are în vedere şi simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate şi confiscate după ce, până acum, valorificarea bunurilor în procedura insolvenţei se realiza într-un timp îndelungat, prin licitaţii repetitive la aceeaşi valoare, ceea ce ducea la degradarea bunurilor şi scăderea gradului de recuperare a obligaţiilor bugetare, consideră sursa citată.

„Am propus metode de simplificare a procedurii, pentru a scurta perioada de valorificare a bunurilor deţinute de către debitorii aflaţi in insolvenţă, astfel încât să se asigure recuperarea creanţelor înscrise la masa credală cât mai repede posibil”, a mai precizat şeful de la Finanţe.

Alte măsuri vizează stabilirea unor noi reguli în activitatea de executare silită menite să susţină digitalizarea şi publicitatea bunurilor ce vor fi valorificate şi prin platforme de comerţ electronic.

„În trecut, era destul de greu pentru oamenii obişnuiţi să afle informaţii despre bunurile pe care ANAF le vindea. Procesul era complicat şi multe persoane nu ştiau cum să participe la licitaţii sau unde să găsească detalii despre bunurile disponibile. Cu noile reguli, toate bunurile care urmează să fie valorificate vor fi promovate şi pe platforme de comerţ electronic”, a mai explicat Boloş.

Ministerul Finanţelor a anunţat, miercuri, că pune în dezbatere publică proiectul de act normativ prin care aduce o serie de modificări şi completări Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, pentru adaptarea legislaţiei fiscale, astfel încât gradul de colectare şi conformare la plată să crească.

O altă propunere din proiect este ca persoanele fizice să utilizeze un număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcţionarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului. Astfel, o persoană fizică poate alege să îşi dovedească identitatea în relaţia cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală în locul CNP-ului.