Boloș, la final de mandat la MIPE: România a primit în acest an 3,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană

„În gestionarea fondurilor europene, fiecare ezitare costă, iar fiecare lună pierdută se poate transforma într-un an fără investiţii. Cu această gândire am preluat acest mandat, pe care îl încheiem astfel: cu 3,2 miliarde de euro primiţi de la Comisia Europeană în şase luni – fonduri care au susţinut stabilitatea bugetară şi investiţiile publice. Cel mai important, am eliminat riscul de pierdere a banilor europeni pentru anul 2025 şi am pus bazele necesare pentru ca acelaşi risc să nu se materializeze în 2026. Am dus spre finalizare procesul de renegociere PNRR pentru a proteja granturile alocate ţării noastre şi am pregătit Planul Naţional Social pentru Climă, prin care România poate accesa până la 6 miliarde de euro pentru a sprijini familiile vulnerabile în faţa costurilor tot mai mari cu energia şi transportul. Tot în acest mandat, am lansat apeluri de peste 3 miliarde de euro, cu miză uriaşă: pentru spitale noi şi tehnologie medicală de ultimă generaţie pentru sănătatea românilor, pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare, pentru creşterea eficienţei energetice şi pentru sprijinirea copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi. Mulţumesc echipei MIPE pentru munca intensă şi pentru că fac eforturi care nu se văd în fiecare zi, dar care menţin România pe drumul dezvoltării”, a transmis Marcel Boloş, citat într-un comunicat al MIPE.

În ceea ce priveşte implementarea Politicii de Coeziune 2021-2027, valoarea plăţilor efectuate în 2025 către beneficiarii care implementează proiecte se ridică la 2,7 miliarde de euro. La nivelul întregii perioade de programare, valoarea plăţilor către beneficiari a ajuns la 4,9 miliarde de euro, din care aproximativ 4,5 miliarde de euro fonduri UE – 14,6% din alocare.

Valoarea sumelor primite de la Comisia Europeană în 2025 prin programele Politicii de Coeziune 2021-2027 totalizează 1,9 miliarde euro, reprezentând prefinanţări şi rambursări ale cheltuielilor eligibile. Pentru acest exerciţiu financiar multianual, totalul sumelor primite ajunge la 4,15 miliarde de euro, adică aproape 13,4% din alocare UE. Astfel, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană din punct de vedere al sumelor absolute primite de la Comisie, se menţionează în comunicat.

Totalul sumelor solicitate la rambursare Comisiei este de 2,1 miliarde de euro, iar pentru întregul exerciţiu financiar multianual, valoarea a ajuns la 3,1 miliarde de euro, reprezentând circa 10% din alocarea UE a programelor. Suplimentar, se estimează că în iulie 2025 vor fi solicitate la rambursare peste 500 milioane de euro.

Valoarea estimată a cererilor de plată care urmează să fie transmise Comisiei Europene în 2025 se cifrează la 4,4 miliarde de euro, sumă ce acoperă integral riscul de dezangajare aferent acestui an.

De asemenea, s-au semnat contracte în valoare de aproximativ 11,7 miliarde de euro, din care 6,1 miliarde de euro fonduri europene – un progres esenţial care transformă alocările în investiţii concrete, reduce riscul de pierdere a fondurilor şi asigură continuitatea dezvoltării în economie şi în comunităţi.

„România dispune de un buget total de 43,57 miliarde de euro pentru implementarea Politicii de Coeziune 2021-2027, din care alocarea UE reprezintă aproape 31 miliarde de euro. Banii europeni sunt atraşi prin 8 programe naţionale şi 8 programe regionale”, subliniază sursa citată.

În cazul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, suma totală încasată din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 de miliarde de euro, datorită încasării a aproximativ 1,3 miliarde euro din cererea de plată nr.3. Această ultimă sumă reprezintă o plată parţială, pentru ţintele şi jaloanele cuprinse în această cerere şi îndeplinite integral.

„Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 de milioane de euro, pentru care România are la dispoziţie un termen de şase luni (până pe 28 noiembrie 2025). Această etapă procedurală de suspendare parţială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3: sumele suspendate rămân în continuare alocate României şi vor fi încasate după ce toate cerinţele vor fi îndeplinite”, se precizează în comunicat.

În anii anteriori, România a încasat o sumă de 9,44 de miliarde de euro, reprezentând: 3,79 de miliarde de euro – prefinanţare, aproape 0,29 miliarde euro – prefinanţare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 de miliarde de euro – cererea de plată nr. 1 şi aproximativ 2,80 de miliarde de euro – cererea de plată nr. 2.

În cadrul PNRR, până la sfârşitul lunii mai 2025, au fost semnate 21.887 de contracte, cu o valoare totală de 47,26 de miliarde de euro, din care 25,91 de miliarde de euro fonduri PNRR, conform raportărilor realizate de către coordonatorii de reforme şi de investiţii.

„Reamintim că MIPE coordonează tehnic la nivel naţional implementarea PNRR. Ţintele şi jaloanele asumate de România în cadrul PNRR trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme şi de investiţii: ministerele şi alte autorităţi publice centrale”, se mai subliniază în comunicat.

Suma alocată României pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

În ceea ce priveşte Planul Naţional Social pentru Climă, MIPE a transmis Comisiei Europene prima propunere de intervenţii, prin acest nou instrument prin care România poate beneficia de până la 6 miliarde euro. O primă categorie de intervenţii va viza creşterea eficienţei energetice a locuinţelor şi clădirilor micilor antreprenori vulnerabili prin reabilitare termică, instalarea de pompe de căldură, de panouri solare sau finanţarea de sisteme de încălzire centralizată în zonele rurale.

O altă categorie de intervenţii va urmări finanţarea de soluţii de transport pentru persoanele defavorizate, respectiv pentru microîntreprinderile vulnerabile. Va putea fi finanţată achiziţionarea de microbuze, autobuze, tramvaie, vagoane de tren şi nave fluviale electrice, dar şi dezvoltarea infrastructurii aferente, pentru a îmbunătăţi conectivitatea între zonele izolate şi urbane, facilitând astfel accesul la servicii medicale esenţiale, accesul la educaţie pentru copiii din aceste zone şi oferindu-le locuitorilor posibilitatea de a lucra în alte zone fără a fi nevoiţi să se deplaseze doar cu maşina personală.