Boloş: Ne străduim să avem o ţintă de deficit rezonabilă. Ministerul Finanţelor va veni cu un nou pachet de măsuri

„Nu cred că poate astăzi cineva să dea asigurări că ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB va fi cea pe care o vom avea la sfârşitul lunii decembrie”, a spus acesta, în deschiderea şedinţei de tranzacţionare a Bursei de Valori Bucureşti, prilejuită de listarea celei de-a XIII-a emisiuni de titluri de stat Fidelis, emise de Ministerul Finanţelor.

Potrivit acestuia, sunt cheltuieli care „zboară din ritm în lunile noiembrie şi decembrie” şi „vom impune măsuri astfel încât cheltuielile să urmeze traiectoria din ianuarie până în septembrie, ca să obligăm ordonatorii de credite să îşi păstreze limita pe care au avut-o în cursul anului”.

„Sigur că mie mi-ar plăcea, ca ministru al Finanţelor, să respectăm angajamentele faţă de Comisia Europeană şi spre acest lucru ne îndreptăm toate eforturile noastre – şi o să vedeţi şi un pachet de măsuri care va fi pus în discuţie în perioada următoare pentru ca să ne închidem cu bine în acest exerciţiu bugetar 2023, dar sunt o serie de lucruri care nu depind doar de deciziile Ministerului de Finanţe. Nu cred că poate astăzi cineva să dea asigurări că ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB va fi cea pe care o vom avea la sfârşitul lunii decembrie. Noi am spus că facem demersuri în acest sens şi că în discuţia cu Comisia Europeană a fost adusă ţinta de 5,5% din PIB. Acestea sunt acum discuţiile cu Comisia Europeană”, a susţinut Boloş.

El a subliniat că orice depăşire a ţintei de deficit bugetar „determină consecinţele pe care le ştim”.

„Ne străduim să avem o ţintă de deficit rezonabilă, încât să nu riscăm decizii ale Comisiei Europene care să încurce implementarea fondurilor europene şi, desigur, în momentul în care ţinta de deficit bugetar nu este respectată, finanţatorii noştri instituţionali îşi pun tot felul de probleme”, a arătat şeful de la Finanţe.

Marcel Boloş a adăugat că Ministerul Finanţelor a încercat reducerea decalajului între veniturile planificate şi veniturile încasate.

„Am încercat să reducem acest gap între venituri planificate şi venituri încasate. Media lunară a fost de câte 3 miliarde de lei. Am reuşit în luna iulie să avem 1,5 miliarde lei, dar, după cum se cunoaşte, august şi septembrie sunt luni foarte sărace în colectare, fiindcă n-avem nici scadenţă la impozitul pe profit, şi mai ales sunt luni în care şi din cauza concediilor consumurile noastre se externalizează şi, sigur, odată cu aceasta, scad şi impozitele şi taxele colectate la buget. Unde am înregistrat o uşoară scădere, care pune în dificultate ţinta de deficit bugetar, este zona de contribuţie la asigurările sociale. Analizăm să vedem care sunt cauzele şi măsurile pe care trebuie să le luăm pe mai departe ca să respectăm ţinta de deficit bugetar. Avem un angajament faţă de Comisia Europeană pe care ni l-am luat prin programul de convergenţă şi a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene, de 4,4% din PIB”, a menţionat acesta.

Ministrul a admis că România a avut un ritm destul de rapid al cheltuielilor de funcţionare a statului, iar în prezent „lucrurile au intrat în normalitate”, însă apar cheltuieli neprevăzute uneori, cum ar fi cele cu dobânzile, care trebuie achitate atunci când sunt scadenţele, „destul de mari pentru ceea ce înseamnă datoria publică”, inclusiv plata compensărilor la energie care pot să dea „bătăi de cap”.

„Pot să vă asigur că dacă am avut un ritm destul de rapid, nici nu ştiu cum să-i spun, să fiu cât se poate de diplomat, al cheltuielilor de funcţionare a statului, acum lucrurile au intrat în normalitate, însă apar cheltuielile acestea pe care noi nu le putem prevedea deseori, gen cheltuieli cu dobânzile pe care trebuie să le achităm atunci când sunt scadenţele, destul de mari pentru ceea ce înseamnă datoria publică, şi, din acest punct de vedere, inclusiv plata compensărilor la energie poate să ne dea bătăi de cap. Pot să vă asigur cu certitudine că avem banii necesari pentru finanţarea acestor cheltuieli, dar, ştiţi cum e, chiar dacă ai banii necesari, totul se vede printr-un indicator de analiză, care este deficitul bugetar. Acela se citeşte în fiecare lună când îl afişăm şi când îl punem pe site-ul Ministerului de Finanţe şi de acolo începe judecata pentru lucrurile pe care le-am făcut şi pe care nu le-am făcut”, a adăugat Marcel Boloş.

Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.