Bombardat pentru a şaptea noapte la rând, Iranul ameninţă cu declanşarea unei „ofensive totale”
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/03/Racheta-Iran-648x420.jpg)
La o lună după semnarea, pe 17 iunie, a unui protocol de acord între Iran şi SUA menit să ducă la o perioadă de negocieri de pace, escaladarea continuă în Orientul Mijlociu cu schimburi de lovituri cotidiene şi incidente maritime în serie.
Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunţat că a atacat în cursul nopţii în Iran „situri de supraveghere, infrastructuri logistice militare, depozite subterane de arme şi mijloace maritime”, fără a menţiona ţinte civile.
Autorităţile din provincia Hormozgan, în sudul Iranului, au anunţat că loviturile americane s-au soldat cu cel puţin trei morţi şi opt răniţi şi au vizat două poduri şi un tunel rutier, potrivit agenţiei oficiale Irna.
Tot potrivit Irna, SUA au bombardat de asemenea oraşele Ahvaz şi Bushehr (sud-vest), Bandar Abbas, insula Qeshm, Lar, Darab (sud) şi Yazd (centru).
Drept ripostă, armata iraniană a afirmat, potrivit televiziunii de stat, că a lovit tabăra militară Al-Adiri şi baza Ali Al-Salem în Kuweit, baza aeriană Al-Azraq în Iordania şi baza aeriană Sheikh Isa din Bahrein, acuzând armata americană că îi atacă teritoriul din aceste instalaţii.
„Apărările noastre aeriene au interceptat şi doborât zece rachete iraniene care vizau teritoriul Regatului” şi nu s-au soldat nici cu victime, nici cu pagube materiale, a declarat un responsabil al statului major iordanian.
În Kuweit, armata a anunţat că se confruntă cu „atacuri de drone ostile”. Sirenele de alertă aeriană au răsunat de asemenea în Bahrein, a anunţat Ministerul de Interne al acestei ţări.
Teheranul va intra „într-o fază de ofensivă totală” dacă loviturile americane continuă mai mult de „două-trei zile”, a ameninţat vineri Mohsen Rezai, consilier militar al ghidului suprem iranian, citat de televiziunea de stat.
Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, au avertizat că loviturile „vor continua până la revenirea calmului în partea sudică şi în strâmtoarea Ormuz”, unde traficul maritim este din nou practic oprit.
Această strâmtoare strategică, pe unde tranzita înainte de războiul din Orientul Mijlociu o cincime din comerţul mondial cu hidrocarburi, este din nou închis de Iran de peste o săptămână, după reluarea ostilităţilor cu SUA. Washingtonul, drept represalii, a reimpus o blocadă asupra porturilor iraniene.
Gardienii Revoluţiei au anunţat sâmbătă că au „oprit” patru nave care încercau să ajungă fără permisiunea lor în strâmtoare, unde, tot potrivit Teheranului, două petroliere au declanşat explozii trecând prin ape infestate de mine.
„În cursul ultimelor ore, patru nave în infracţiune, susţinute de armata teroristă americană, au încercat să traverseze strâmtoarea Ormuz, şi cele patru nave au fost oprite la faţa locului în urma unei operaţiuni combinate de rachete şi drone”, au afirmat Gardienii, citaţi de televiziunea de stat.
„Două petroliere, care încercau să traverseze zona de mine situată în sudul strâmtorii Ormuz, înşelate de serviciile de informaţii americane, au explodat şi au luat foc”, au mai anunţat Gardienii Revoluţiei, potrivit Irna, fără a preciza sub ce pavilion navigau sau dacă au existat victime.
Centcom a dezminţit ulterior informaţia. „Ca majoritatea revendicărilor Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice, este un lucru fals”, a postat comandamentul american pe X, fără a furniza mai multe explicaţii.
Înfruntările s-au reluat pe 7 iulie, după atacuri iraniene asupra unor nave în Golf. Loviturile lansate de atunci sunt fără precedent de la încetarea focului din aprilie.
Declanşat pe 28 februarie de bombardamente israeliano-americane asupra Iranului, conflictul s-a soldat cu mii de morţi, în principal în Iran şi în Liban, şi a zguduit economia mondială.
„Strâmtoarea Ormuz este pe cale să devină o capcană pentru cei doi beligeranţi. Logica escaladării le scapă tot mai mult”, a analizat David Khalfa, specialist în Orientul Mijlociu la Fundaţia Jean-Jaures, subliniind „riscul unei confruntări regionale mai largi”