Firma de consultanță Rystad Energy prevede o criză pentru țările europene care se confruntă cu insecuritatea energetică în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, în condițiile în care cererea de gaze non-rusești va depăși oferta, până la finalul acestui an, potrivit unei analize publicate AICI
„Se așteaptă ca cererea globală de LNG să atingă 436 de milioane de tone în 2022, depășind oferta disponibilă, care este de doar 410 milioane de tone”, subliniază Rystad. Consultanții prognozează că dezechilibrul în aprovizionare și prețurile ridicate vor crea cele mai bune condiții pentru dezvoltarea proiectelor de LNG din ultimii zece ani, dar cantitățile suplimentare de LNG care să detensioneze situația vor veni abia după 2024.
Rystad subliniază că planul REPowerEU al Uniunii Europene, care stabilește un obiectiv ambițios, de a reduce dependența de gazul rusesc cu 66% în cursul acestui an, va intra în conflict cu obiectivul UE de a re-umple depozitele de gaze la 80% din capacitate, până la 1 noiembrie.
„Decizia de a reduce drastic dependența de gazul rusesc, atât cel pe conductă cât și LNG, cu 30-40% față de nivelurile actuale, va transforma piața globală de LNG. Va rezulta o creștere abruptă a cererii europene de LNG necesar pentru securitatea energetică, dar pe care capacitățile actuale și cele în curs de dezvoltare nu o pot onora”, sugerează cercetarea.
Raportul subliniază că înlocuirea livrărilor rusești spre Europa (155 miliarde de metri cubi de gaz anul trecut) va fi extrem de dificilă, creând un boom pentru producătorii de LNG din alte state, de o amploare și o durată nemaivăzute de peste un deceniu.
„Pur și simplu nu există suficient LNG pentru a satisface cererea”, spune Kaushal Ramesh, analist senior pentru Gaze și LNG la Rystad Energy.
„Pe termen scurt, (acest dezechilibru -n.red.) aduce o iarnă grea în Europa. Pentru producători, da, va fi un boom al LNG, dar cantitățile noi vor ajunge prea târziu pentru a acoperi această creștere bruscă a cererii”, a spus analistul, apreciind că deși piețele sunt optimiste în legătură cu rolul din ce în ce mai accentuat pe care îl va juca LNG pe piața globală, sunt conștiente că va fi un deficit de aprovizionare, prețuri ridicate și o volatilitate accentuată.
20 de proiecte de LNG, cu o capacitate combinată de peste 180 de milioane de tone pe an (tpa) au raportat unele progrese în dezvoltare. Pentru a fi sigură de furnizarea de LNG în 2030, piața va avea nevoie de peste 150 de milioane tpa de producție din cele 186 de milioane tpa planificate. Ceea ce înseamnă că mai mult de 80% din ce e acum în stadiu de proiect ar trebui realizat.
Evoluția importurilor de gaze din Europa, pe tipuri de sursă
Sursa:MEKH.hu
Cât gaz va mai consuma Europa
Pe de altă parte cei de la Rystad pun în ecuație și dorința nouă a Europei de a se debarasa cât se poate de gazul rusesc și, pe termen mai lung, de gaz în general. Dacă totul ar merge conform planului, în acest an livrările de gaze rusești ar urma să scadă cu 37 de miliarde de metri cubi, urmând ca, în anul 2030, reducerea să fie de 100 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Ca atare, consumul de gaz al Europei a atins probabil vârful în 2019 ar urma să scadă constant până în 2030. Prin urmare, gazul, și implicit LNG, ar urma să joace un rol din ce în ce mai redus în mixul energetic al Europei, oferind un impuls suplimentar pentru sursele regenerabile și, eventual, pentru nuclear și, pe termen scurt, pentru cărbune.
Totuși, trebuie ținut cont și că, înainte de începutul războiului din Ucraina, Europa era de fapt pe cale să crească importurile rusești de gaz pe conductă și LNG la peste 40% din consumul său până în 2030, dacă conducta Nord Stream 2, acum blocată, ar fi fost aprobată.
Însă, dincolo de ce se va întâmpla peste ani, rămân provocările prezentului. Cei de la Rystad spun că, dacă fluxurile rusești s-ar opri mâine, gazul stocat în prezent (aproximativ 35% din capacitatea de depozitare) s-ar epuiza probabil înainte de sfârșitul anului, lăsând Europa expusă unei ierni brutale, cu prețuri extreme și cu posibile reduceri ale consumului industrial. Într-un scenariu extrem de iarnă foarte rece, nici măcar sectorul rezidențial nu ar fi în siguranță.
Citește și: