Boris Johnson: Schimbarea adusă de Brexit va fi lungă și grea, dar va duce spre un viitor mai bun

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Nu vom reveni la modelul vechi şi perimat al salariilor mici şi productivităţii reduse. Răspunsul nu este să revenim la imigraţia necontrolată pentru a menţine salariile mici, ci la controlarea imigraţiei şi la a nu o folosi drept scuză pentru a nu investi în forţa de muncă, în instalaţii şi echipamente”, a promis Johnson. El a făcut astfel referire la criza severă de aprovizionare în Marea Britanie – în special cu combustibili – provocată de forţa de muncă insuficientă în anumite domenii, cum ar fi transporturile rutiere sau abatoarele.

Marea Britanie se îndreaptă ”către o economie cu salarii mari, competenţe ridicate, productivitate ridicată şi fiscalitate redusă”, a insistat şeful executivului de la Londra, atrăgând însă atenţia că tot acest proces necesită timp şi va fi dificil. Pentru aceasta au votat britanicii la referendumul privind Brexitul în 2016, apoi în 2019 când la alegerile legislative au dat Partidului Conservator o largă majoritate pe care acesta nu a mai avut-o din anii ’80, a mai spus Johnson în discursul prin care a încercat să inspire încredere în contextul actualei crize post-Brexit.

Cu o zi în urmă el le-a sugerat transportatorilor să rezolve problema deficitului de şoferi de camion crescând salariile, pentru a face acest sector mai atractiv, nu căutând forţă de muncă ieftină din străinătate. Dar Johnson a deplâns că s-au primit numai 127 de solicitări de eliberare a unor vize temporare pentru şoferi de camion, deşi guvernul său a acceptat să acorde 5.000 de astfel de vize pentru şoferi străini care să se angajeze pe un astfel de post în Marea Britanie. Însă un reprezentant al acestui sector consideră că numărul redus al acestor solicitări este ca urmare a faptului că vizele aprobate de guvernul britanic sunt doar pe termen scurt, fiind valabile numai până în luna martie, ceea ce le face să fie puţin atractive.

Pe de altă parte, premierul britanic şi-a apărat planul deja anunţat de creştere a unor impozite pentru a compensa deficitul bugetar provocat de pandemie şi a finanţa sectorul sanitar şi asistenţa socială, invocând-o pe Margaret Thatcher, fostul premier considerată un exemplu model al conservatorilor britanici, despre care a susţinut că ”nu ar fi ignorat meteoritul care s-a prăbuşit peste finanţele publice”.

Politicienii britanici care s-au succedat la putere, conservatori sau laburişti, au căutat de-a lungul anilor soluţii pentru nevoile în creştere de finanţare a asistenţei sociale, dar cei care au condus guvernele au amânat rezolvarea acestei probleme, de teama nepopularităţii creşterii taxelor şi a opoziţiei din interiorul propriilor formaţiuni politice.

Dar luna trecută, trecând peste îngrijorarea din partidul său, Boris Johnson a anunţat printre măsurile preconizate o nouă taxă pentru sănătate şi asistenţă socială, în urma aplicării căreia contribuţiile sociale ale angajaţilor şi angajatorilor vor creşte cu 1,25%, cu un procent asemănător urmând să crească şi impozitul pe dividendele din acţiuni.