Boris Johnson vrea să crească taxele pentru a putea finanța sistemele de sănătate și de asistență socială

După ce a cheltuit enorm pentru a combate pandemia COVID-19, în atenţia guvernului de la Londra revine un angajament anterior privind o reformă a sistemului de asistenţă socială, ale cărui costuri urmează să se dubleze în următoarele două decenii, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte.

Acelaşi guvern caută soluţii pentru restanţele sistemului sanitar de stat (National Health Service – NHS), numeroase tratamente fiind amânare după ce resursele au fost direcţionate prioritar pentru bolnavii de COVID-19.

”Aş greşi dacă aş spune că putem plăti pentru această redresare fără a lua deciziile dificile, dar responsabile, asupra modului în care o finanţăm”, a declarat premierul Boris Johnson în faţa parlamentului de la Londra. ”Ar fi iresponsabil să suportăm costurile unor împrumuturi mai mari şi al unei îndatorări mai mari”, a indicat el, amintind pe de altă parte că numeroşi britanici în vârstă au fost nevoiţi să-şi vândă locuinţele pentru a-şi plăti cheltuielile medicale.

Politicienii britanici care s-au succedat la putere, conservatori sau laburişti, au căutat de-a lungul anilor soluţii pentru nevoile în creştere de finanţare a asistenţei sociale, dar cei care au condus guvernele au amânat rezolvarea acestei probleme, de teama nepopularităţii creşterii taxelor şi a opoziţiei din interiorul propriilor formaţiuni politice.

Dar acum, trecând peste îngrijorarea din partidul său, Boris Johnson a enunţat printre măsurile preconizate ceea ce el denumeşte a fi o nouă taxă pentru sănătate şi asistenţă socială, în urma aplicării căreia contribuţiile sociale ale angajaţilor şi angajatorilor vor creşte cu 1,25%, cu un procent asemănător urmând să crească şi impozitul pe dividendele din acţiuni.

Reacţia opoziţiei laburiste nu a întârziat. ”Aceasta este o creştere de taxe care încalcă o promisiune făcută de premier la ultimele alegeri (…) Conservatorii nu vor mai putea pretinde niciodată că sunt partidul taxelor mici”, spune liderul Partidului Laburist, Keir Starmer.

Alţi critici vorbesc despre o creştere a cheltuielilor statului fără o reformă clară a sistemului de asistenţă socială sau consideră că o creştere a plăţilor pentru asigurările sociale va afecta în mod disproporţionat tinerii şi angajaţii cu venituri mici. Alternativele ar fi aici creşterea impozitului pe venit sau o taxă pe avere.

Planul lui Johnson a fost dezaprobat şi de organizaţii ce reprezintă mediul de afaceri, care consideră că o creştere a taxelor va fi o povară în plus pentru companiile care încă se luptă cu efectele economice negative ale pandemiei, iar consecinţele vor fi întârzierea redresării economice şi pierderea unor locuri de muncă. În opinia acestor organizaţii, guvernul ar trebui mai degrabă să implementeze măsuri de protejare a locurilor de muncă şi de stimulare a angajărilor.