Bruxelles-ul propune mai multe dispozitive de siguranță pentru extinderea Uniunii Europene, pentru a calma temerile statelor membre precum Franța

Aceste măsuri „pre-extindere” vizează în principal să se asigure că Uniunea Europeană este gata să suporte şocul unei Europe cu peste 30 de membri.

„Este UE gata pentru o nouă extindere? Răspunsul este în mod clar, da”, a declarat comisarul european pentru Extindere Marta Kos (foto), într-o discuţie cu mai mulţi jurnalişti care a avut loc luni.

Patru ţări se află mai mult sau mai puţin aproape de linia de sosire în lista totală de ţări candidate la aderare: Muntenegru, Albania, Republica Moldova şi Ucraina.

Dacă lucrurile sunt relativ simple în cazul primelor trei, toate ţări a căror populaţie nu depăşeşte 3 milioane de locuitori (iar Muntenegru are doar cu puţin peste 600.000), situaţia este diferită în cazul Ucrainei.

Putere agricolă cu 40 de milioane de locuitori, devastată de război, Ucraina ar putea prezenta mult mai multe probleme la integrarea în UE.

„De aceea propunem introducerea unor dispoziţii speciale, care ar limita susţinerea financiară şi accesul la piaţa UE pentru anumite produse agricole ucrainene”, între care cerealele, a explicat Marta Kos.

Este vorba despre a „proteja agricultorii europeni”, a subliniat ea. Franţa şi Polonia au îngrijorări privind consecinţele unui flux masiv de cereale ucrainene, suficient pentru ameninţa orice acord de aderare cu Kievul, se teme Bruxelles-ul.

Fiecare nouă aderare trebuie să fie acceptată de toate statele membre şi ratificată de parlamentele naţionale ale Celor 27 sau prin referendum.

Comisarul european pentru Extindere se teme în special de o „procedură dificilă” în Franţa.

De asemenea, având în vedere precedentul ungar, mai mult state se tem de asemenea de un nou blocaj provocat de un nou-sosit, cu riscul de a paraliza orice iniţiativă care se bucură de o majoritate zdrobitoarea în rândul ţărilor membre.

„Trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm să intre cai troieni” în UE, a declarat în august Marta Kos.

Clauzele de salvgardare „sunt indispensabile, nu doar de dorit. Este un lucru crucial pentru a institui încrederea şi unitatea în sânul Uniunii noastre în scopul acceptării de noi membri”, a adăugat ea.

Ungaria lui Viktor Orban a blocat timp de trei ani mai multe măsuri în favoarea Ucrainei, utilizând de fiecare dată dreptul său de veto. Victoria lui Peter Magyar în alegerile din aprilie a schimbat datele, dar mai multe state membre vor măsuri de siguranţă.

Propunerea Comisiei Europene rămâne totuşi limitată la negocierile de aderare, pentru a nu bloca totul în fiecare etapă.

Nu se pune nici problema ca o ţară, nou-intrată, să poată renunţa la statul de drept sau la valorile comune în Europa. Şi aici sunt propuse dispozitive de siguranţă, cu sancţiuni care merg de la pierderea finanţării până la suspendarea dreptului de vot în instanţele decizionale ale UE. Această clauză de salvgardare s-ar aplica timp de 15 ani,

Decepţionate de propuneri anterioare constând în special în a le cere să aştepte înainte de o ipotetică aderare, ţările candidate insistă în special asupra scopului urmărit.

„Pentru noi, este foarte important ca ţara noastră să se alăture UE cât mai curând posibil. Şi obiectivul nostru este o aderare deplină şi întreagă”, a declarat luni la Bruxelles premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan.

Pentru a-i convinge să accepte aceste „clauze de salvgardare”, Comisia va sugera ca ţările să se alăture anumitor politici europene, pe baza unor interese reciproce, inclusiv cele prevăzute de piaţa unică, precum energia sau transporturile.

Cele patru ţări speră să se integreze în UE înainte de sfârşitul lui 2030, respectiv din 2028 în cazul Muntenegru.

Trebuie însă să fie convinşi şi Cei 27. „Avem nevoie de un angajament puternic din partea liderilor” UE, a mai spus Marta Kos.