Bruxellesul preconizează că 2023 va fi un ”an istoric” pentru extinderea UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Speranţa mea, şi poate că treptat va deveni o predicţie, este că anul acesta va fi un an istoric în extinderea Uniunii Europene, deoarece noua situaţie geopolitică dă un impuls procesului de extindere în general”, a spus politicianul ungur în discursul său de deschidere la cea de-a doua ediţie a Conferinţei Mediteranei de Est şi Europei de Sud-Est.

Varhelyi şi-a început discursul avertizând asupra zilelor dificile prin care trece blocul comunitar şi dând asigurări că extinderea este o chestiune „geopolitică” şi se va întâmpla „în curând”.

„Am văzut o agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a făcut să revină războiul pe continentul nostru, iar acum vedem un război împotriva umanităţii, pentru că războiul pe care Hamas l-a început împotriva Israelului este un atac împotriva noastră a tuturor”, a declarat el. „Este un atac la adresa umanităţii pentru cruzimea şi sălbăticia pură pe care le-a arătat lumii şi ne duce înapoi în timp la cele mai oribile vremuri despre care credeam cu toţii că nu se vor mai întoarce niciodată”, a adăugat el, făcând aluzie la Holocaust.

Din acest motiv, înaltul oficial european a îndemnat la unitate, „pentru că, dacă acest lucru este posibil oriunde în lume, sunt sigur că vor mai fi şi alţii care vor dori să îl repete”. ”Deci cred că toţi trebuie să rămânem uniţi şi să luptăm împreună cu Israelul”, a insistat el.

În ceea ce priveşte instabilitatea cauzată de războiul din Ucraina, la care se adaugă acum izbucnirea violenţelor din Orientul Mijlociu, Varhelyi a subliniat că Uniunea Europeană a parcurs „un drum lung chiar anul acesta şi anul trecut” şi a plasat extinderea „pe agendă politică cea mai importantă a Europei”.

Varhelyi a interpretat această împrejurare drept „un semnal foarte important”. „Este semnul că extinderea va avea loc în curând”, a subliniat el.

În prezent, UE are deschise negocieri de aderare cu Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia şi, deşi îngheţate, cu Turcia, în timp ce studiază dacă să le înceapă cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, în lumina unui raport conform căruia Comisia Europeană intenţionează să-l publice la începutul lunii noiembrie.

În plus, a adăugat comisarul european citat, Kosovo a primit în sfârşit liberalizarea vizelor şi a solicitat, de asemenea, să devină membru al Uniunii Europene.

Totuşi, Varhelyi a subliniat că una este procesul de extindere şi alta este integrarea „reală” a viitorilor membri ai UE, care ar putea avea de la 27 de state membre, în prezent, până la 35 de state membre, iar pentru a accelera acest proces, înaltul oficial european a pledat pentru creşterea convergenţei economice.

„Lucrăm la noi modalităţi de aprofundare şi accelerare a integrării Balcanilor de Vest, chiar şi înainte de aderarea acestora la Uniunea Europeană. Aceasta este esenţa planului de creştere pe care îl vom pune pe masă la sfârşitul acestui an” şi va fi vorba despre „o agendă pozitivă”, a spus el.

Cheia va fi – a explicat Varhelyi – punerea la punct a unei „integrări treptate a Balcanilor de Vest în piaţa unică a UE chiar înainte de a deveni membri, pentru că acest lucru va fi în beneficiul ambelor părţi”.

Bruxellesul pregăteşte totodată „un plan, ceva care va ateriza în scurt timp pe masa liderilor europeni”, în ceea ce priveşte relaţiile cu Ankara, despre care Varhelyi nu a dat indicii, dar a dat asigurări că va purta „conversaţii foarte constructive” cu autorităţile turce.