Bucureștiul tuşeşte convulsiv. Capitala României ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)

17 11. 2026
bucuresti 56879087545

Bucureşti – „Capitala primeşte calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureştiul se numără printre cele 18 oraşe care nu respectă niciunul dintre cele patru standarde revizuite ale UE privind calitatea aerului, obligatorii din 2030. Pentru locuitorii Capitalei rezultatul este un dezastru”, se arată într-un comunicat Clean Cities citat de Agerpres.

POLUARE BUCUREŞTI – Studiul evaluează 40 de mari oraşe europene pe baza datelor Agenţiei Europene de Mediu şi a patru criterii: nivelul actual al poluării, conformitatea cu limitele din Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător (AAQD), progresele din ultimul deceniu şi măsurile luate în transport.

Doar trei oraşe, toate din nordul Europei, respectă în prezent noile standarde: Copenhaga, zona metropolitană a Stockholm-ului şi zona metropolitană a oraşului Helsinki. Celelalte 37 de oraşe (93%) riscă să depăşească noile limite legale în 2030.

Conform datelor cercetării, Bucureşti are a treia cea mai mare concentraţie de NO2 (dioxid de azot) dintre cele 40 de oraşe. Media pe trei ani este de 32,2 ľg/m3, după Atena şi Torino. Valoarea depăşeşte cu peste 60% limita UE pentru 2030, de 20 ľg/m3. Dioxidul de azot provine în principal din traficul rutier.

De asemenea, pentru capitala ţării noastre PM2.5 (particulele în suspensie, praf fin – n.r.) sunt cu aproape 60% peste noua limită. Media este de 15,8 ľg/m3, faţă de limita UE de 10 ľg/m3 pentru 2030.

Pe de altă parte, în ultimul deceniu, NO2 a scăzut în Bucureşti cu 27,5%, sub media de 35,1% a oraşelor analizate. Ca progres, Capitala este pe locul 35 din 40.

În Bucureşti nu există nicio „stradă şcolară” în condiţiile în care în jurul şcolilor din Capitală nu există nicio stradă fără trafic. Bucureştiul este unul dintre cele zece oraşe din clasament aflate în această situaţie.

Totodată, doar 7% dintre arterele principale au piste de biciclete protejate, faţă de o medie de 33%. Cu acest rezultat, Bucureştiul e pe locul trei de la coadă la acest indicator.

„Singurul punct luminos este electrificarea transportului public. 29% din flota de autobuze este formată din autobuze electrice şi troleibuze, peste media de 27%. Astfel, Bucureştiul intră în primele zece oraşe la acest capitol”, se precizează în documentul citat.

Vezi datele din clasament aici

În schimb, Stuttgart, Londra, Paris şi Copenhaga şi-au redus semnificativ poluarea în ultimii zece ani prin zone cu emisii scăzute, flote de autobuze electrice, străzi şcolare şi reţele de piste pentru biciclete. Mai multe oraşe au redus concentraţiile de NO2 cu peste o treime. Bucureştiul are în plan o zonă cu emisii reduse (LEZ) la nivelul întregului oraş, dezvoltată de Primăria Capitalei împreună cu BERD, care ar urma să fie proiectată şi implementată în aproximativ doi ani. Până acum, însă, planul nu a fost pus în practică.

Statele membre trebuie să transpună directiva revizuită în legislaţia naţională până la 11 decembrie 2026. Asociaţia 2Celsius, partener al campaniei europene Clean Cities, solicită autorităţilor centrale şi locale implementarea fără amânări a zonei cu emisii reduse (LEZ) în Bucureşti, cu un calendar clar de restricţionare a celor mai poluante vehicule; introducerea străzilor şcolare fără trafic în jurul şcolilor din Capitală; o reţea continuă de piste de biciclete protejate pe arterele principale; continuarea electrificării transportului public; o foaie de parcurs naţională ambiţioasă privind calitatea aerului, fără prelungirea termenelor până în 2035.

Clasamentul oraşelor din cadrul iniţiativei „Clean Cities” pentru anul 2026 vizează 40 de oraşe europene importante şi se bazează, în principal, pe date privind calitatea aerului provenite de la Agenţia Europeană de Mediu (AEM), precum şi pe o evaluare calitativă a unor măsuri de politică selectate, aplicate la nivelul oraşelor.

Clasamentul nu reprezintă o evaluare formală a conformităţii cu legislaţia UE. Acesta utilizează o metodologie concepută pentru a compara oraşele în mod consecvent şi include o combinaţie de municipalităţi şi zone metropolitane mai vaste, reflectând unităţile teritoriale disponibile în datele de bază ale Agenţiei Europene de Mediu.

„Din păcate, până acum, clasa politică a măsurat prea des succesul în voturi, nu în calitatea vieţii oamenilor. A preferat măsurile populiste, care ‘să nu deranjeze’ şoferii, în locul unor decizii care să urmărească interesul comun şi sănătatea publică. Dar aerul curat şi siguranţa copiilor nu sunt de negociat. Nu doar pietonii sunt afectaţi de poluarea aerului. Avem nevoie de un oraş în care spaţiul public, siguranţa pietonilor şi sănătatea locuitorilor să fie priorităţi reale, menţionate mereu în campanii electorale dar sacrificate ulterior în favoarea unor calcule politice”, a spus Elena Lucaci, expertă advocacy 2Celsius, citată în comunicat.

Cel mai slab clasate sunt oraşele Zagreb, Bucureşti şi Atena.

„Locul 39 din 40 nu e o surpriză pentru cine respiră zilnic aerul Bucureştiului şi cunoaşte evoluţiile din alte zeci de oraşe europene. Trebuie însă ca acest studiu să fie un semnal de alarmă pentru autorităţi. Alte oraşe, chiar din Europa Centrală şi de Est, au redus poluarea din trafic aproape la jumătate într-un deceniu. Bucureştiul are deja planul unei zone cu emisii reduse; acum trebuie să aibă curajul să îl aplice”, a afirmat, la rândul său, Raul Cazan, preşedinte 2Celsius.

Asociaţia 2Celsius este partenerul local în România al campaniei europene Clean Cities şi organizaţie membră a Transport & Environment (T&E), federaţia europeană a organizaţiilor pentru transport curat. Prin campania Clean Cities, asociaţia militează pentru un Bucureşti cu aer curat, străzi sigure pentru copii şi o mobilitate activă, partajată şi electrică.