Budapesta amenință că va bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, dacă Kievul nu redeschide conducta Drujba pentru tranzitul de petrol rusesc
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/12/Informal_meeting_of_ministers_for_foreign_affairs_Gymnich._Arrivals_Peter_Szijjarto_37082291345-654x420.jpg)
„Prin blocarea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba, Ucraina încalcă acordul de asociere cu UE, încălcându-şi angajamentele faţă de UE. Nu vom ceda acestui şantaj”, a scris Szijjarto pe reţeaua de socializare X.
Conform versiunii Kievului, conducta Drujba a fost avariată luna trecută de un atac rusesc. Dar premierul ungar Viktor Orban şi cel slovac Robert Fico afirmă că reparaţiile s-au încheiat, dar Ucraina menţine blocată conducta într-o acţiune de „şantaj politic” împotriva Budapestei, întrucât Orban refuză să o susţină în războiul cu Rusia şi se împotriveşte unei aderări viitoare a Ucrainei la UE.
Ungaria şi Slovacia, ţări lipsite de ieşire la mare şi care astfel se pot aproviziona mai greu cu petrol din alte surse, sunt acum nevoite să recurgă la rezervele lor strategice de petrol, în care dispun de stocuri ce le asigură consumul pentru aproximativ trei luni. Ca represalii, Ungaria a anunţat sistarea livrărilor de motorină, gaze şi electricitate către Ucraina.
Liderii europeni au convenit în decembrie asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanţat prin emiterea de datorie comună a UE, dar pe care Ucraina îl va rambursa numai dacă Rusia îi va plăti „reparaţii de război” şi care va fi garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Trei dintre acestea, respectiv Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, au cerut şi au obţinut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare a împrumutului, ameninţând că în caz contrar l-ar fi putut bloca prin veto. Premierul Viktor Orban a spus că acest împrumut nu va fi niciodată rambursat de Ucraina, întrucât Rusia nu va dori să-i plătească reparaţii de război, caz în care statele UE garante vor trebui să-l plătească în final.
Împrumutul va avea dobândă zero pentru Ucraina, dobânda urmând să fie suportată tot din bugetul comunitar. Din cele 90 de miliarde de euro, 30 de miliarde vor putea fi folosite de Ucraina pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, iar 60 de miliarde pentru achiziţia de echipamente militare, furnizate cu prioritate de ţările europene.