Bugetul european 2014-2020. Unde a pierdut şi unde a câştigat România

Bugetul pentru exerciţiul 2014-2020 este cu 18% mai mare decât cel alocat pentru actualul exerciţiu, 2007-2013, cea mai mare creştere procentuală din Europa, pe fondul unui buget european mai scăzut.

Totalul alocărilor în perioada 2014-2020 se ridică la 39,8 miliarde de euro. În actualul exerciţiu bugetar avem alocate doar 33,5 miliarde de euro. România câştigă, aşadar, în total circa 6 miliarde de euro. Criticii spun că România a pierdut de fapt spre 9 miliarde de euro pentru că ar fi trebuit să primească 48 de miliarde, pe baza propunerilor de alocare din toamă, stabilite de Comisia Europeană. Dar bugetul stabilit acum, la nivel comunitar, este cu circa 960 de miliarde de euro, faţă de cât estimase Comisia în toamnă, 1.003 miliarde de euro. Criticii, printre care s-au numărat inclusiv membri ai Guvernului, au spus că pierderea României este imensă: din minusul la tot bugetul continental, adică cele 27 de state plus Croaţia, de circa 43 de miliarde, 8-9 miliarde au fost trecute în dreptul României.

Cum se împart cele 40 de miliarde de euro?

Pentru fondurile de coeziune, România va primi 21,8 miliarde de euro, în creştere cu 2 miliarde de euro faţă de alocarea pentru acest exerciţiu, 2007-2013, de 19,8 miliarde.

Pentru politica agricolă comună (PAC), România va prrimi 17,5 miliarde de euro. O creştere de 3,7 miliarde de euro faţă de exerciţiul financiar actual, de 13,8 miliarde. Fobndurile alocate prin PAC au două direcţii: plăţile directe către fermieri (aici vor ajunge 10,3 miliarde de euro, mai mult cu 3,4 miliarde de euro faţă de exerciţiul actual) şi dezvoltarea rurală, unde votr ajunge 7,1 miliarde de euro, mai puţin cu circa 1,1 miliarde faţă de bugetul actual.

România va mai primi şi 125 de milioane de euro pentru programul european de combatere a sărăciei în rândul tinerilor şi 420 de milioane de euro pentru combatarea sărăciei în mediul rural.

Alte prevederi în avantajul României:

-TVA la proiectele europene devine cheltuială eligibilă, deci finanţabilă din fonduri europene. Banii se înscriu însă în bugetul total acordat României, nu sunt alocări în plus

-impunerea regulii N+3 chiar din acest exerciţiu bugetar, pentru România România are la dispoziţie încă trei ani pentru a cheltui fondurile acordate pe exerciţiul bugetar 2007-2013, adică până în 2016. Un avanataj pentru România, care, dat fiind gradul mic de absorbţie de până acum, risca sa piardă fondurile. Până acum, regula era N+2. Din exerciţiul financiar 2014-2020, regula se va aplica pentru toate statele.

-reducerea cu 10% a cofinanţării naţionale pentru proiectele europene în cazul în care ţara respectivă are un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi/sau Comisia Europeană. Astfel, pentru fondurile structurale, această contribuţie naţională scade la doar 5% din valoarea proiectului, 95% fiind suportată din fondurile europene.

-România va beneficia de prefinanţări de 4% din valoarea fiecărui proiect, fie că este pe partea de coeziune, fie că este pe partea de dezvoltare rurală.