Bulgaria, al treilea cel mai mic deficit bugetar în Europa

80% din datoriile sectorului privat /227% din PIB/ au depășit cu mult termenul scadenței. Politică fiscală exemplară aplicată de toate guvernele bulgare după introducerea, în 1997, la cerera FMI, a consiliului monetar care nu permite ca cheltuielile să depășească veniturile și fixează cursul levei de cel al mărcii germane – mai târziu de euro, a contribuit la menținerea datoriei de stat la un nivel de învidiat în cadrul Uniunii – sub 15% din PIB.

Economia bulgară a devenit însă ostateca stabilității fiscale, avertizează în raportul său anual Camara de industrie și de comerț. În condițiile crizei financiare datoria corporativă a crescut de peste 2,2 ori. Și mai grav este faptul că 80% din datoriile sectorului privat depășesc cu mult termenul scadenței și cauzează falimente în lanț și grave probleme sociale. Astfel de disproporții nu există în nici-o altă țara europeană. În Germania, de pildă, datoria statului și cea corporativă au mărimi comparabile.

Îndatorarea sectorului privat are ca efect reducerea cu 1,6-2% a ritmului de creștere economică.

Problemele cele mai mari sunt în sectorul companiilor mijlocii – cele cu între 30 și 250 de angajați. Cresc cel mai repede datoriile sub forma de salarii neplătite.

Sectoarele cu cele mai mari datorii sunt cel imobiliar, comerțul și construcțiile. În sectorul sănătății publice, în special spitalele municipale, finanțarea se face cu întărzieri ce merg până la 36 de luni.

Guvernul bulgar urmărește în primul rând menținerea deficitului sub control. În acest scop în ultimii ani statul cu regularitate amână plata unor cheltuieli făcute la baza unor contracte în regulă de companii private și de stat. În acest mod o parte din cheltuielile bugetare sunt băgate sub covor și țara apare cu un deficit mai mic decât cel real. Aceste practici au dus în ultimii 3 ani la falimentul a căteva mii de companii, îndeosebi în sectorul construcțiilor.

Într-un mod paradoxal țara care realizează cel mai ambițios program de extindere a rețelei de autostrăzi în Balcani, finanțat în proporție de 70-75 la sută din fondurile europene, permite ca mii de muncitori în acest sector să aibă restanțe la salarii care depășesc în unele cazuri 6 luni.

Bulgaria aplică cea mai mică taxă corporativă și pe venit în cadrul Uniunii – 10% dar aceasta nu a avut ca efect creșterea investițiilor străine care, dimpotrivă – au scăzut de căteva ori în perioada crizei.

„Nota de plată” a stabilității fiscale bulgare conține și elemente sociale negative. Împreuna cu Swaziland /cu cel mai înalt procent de bolnavi de SIDA/ Bulgaria este țara cu cea mai rapidă reducere a populației din lume – de la 9 milioane – în 1989 la mai puțin de 7 – în finele lui 2012. Situația se agravează în ultimii 3 ani în care numărul nou născuților a scăzut de la 81 000 la 61 000.

La cinci ani de la aderarea la UE Bulgaria, cu stabilitatea sa fiscală de învidiat, râmăne în coada tuturor clasamentelor sociale ale Uniunii, cu pensii și salarii la nivelul celor din țările africane slab dezvoltate. Aceasta, după cum constată sindicatele, se datorează normei profitului de 38-40% – de două ori mai mare în comparație cu cea în țările europene dezvoltate.