Bulgaria, la raport în faţa FMI

În ultimul său raport FMI a redus la 0,8% prognoza pentru creșterea economică în cea mai săracă țară din Uniunea europeană. Evoluțiile negative ale producției industriale, șomajului și exporturilor pun aceasta prognoză sub semn de întrebare, scrie RFI Romania. 

Experții Fondului vor acorda o atenție specială problemei deficitului bugetar. Spre deosebire de majoritatea țărilor europene, după dezastrul financiar din 1996-1997, la cererea Fondului finanțele Bulgariei au fost supuse unui regim restrictiv cunoscut sub denumirea de Consiliu monetar. El stabilește un curs fix al levei fața de euro dar impune condiții mai aspre în privința deficitului, a evoluției salariilor și pensiilor.

Ani la rând țara a realizat surplusuri bugetare. Acum însă se conturează un deficit mai mare de 3%. Situația pune în pericol principala regula a Consiliului monetar și aduce în prim plan posibilitatea dezlegării levei de euro. Urmările ar putea fi dezastroase pentru populație care se va putea trezi cu o dublare a prețurilor.

La recomandarea Fondului guvernul Borisov a propus amendarea constituției astfel încât orice modificare a taxelor să necesite majoritate de 2/3. În actualul parlament însă ideia nu a găsit sprijinul necesar.

Cu un an în urmă Bulgaria a respins posibilitatea contractării de credite externe. În noile condiții însă, va fi nevoie de finanțare externă de cel pițin 1 miliard de euro pentru plata unor credite scadente. La aceasta se vor adăuga pretențiile producatorilor ruși pentru plata echipamentelor destinate proiectului nuclear Belene, la care întretimp guvernul a renunțat.

Guvernatorul Băncii naționale Ivan Iskrov a respins proiectul guvernului de a amenda Legea pentru fondul de argint. Este vorbă de echivalentul a 910 milioane de euro, care garantează stabilitatea sistemului de pensii.

Scopul nedeclarat al executivului este de a folosi inițial 30 la sută din acest fond pentru a astupa gaurile din buget. Suma urmează să crească până la 70 la sută în următorii 3 ani. Acum este așteptat verdictul FMI, după ce la Bruxelles ideia a fost respinsă.

Mai rămâne problema majorării salariilor. În pofidă problemelor economice tot mai grave, la un an înăinte de alegerile parlamentare, guvrnul a majorat cu 7% salariul minim – de la 270 la 290 de leva /echivalentul a 149 de euro/. În următorii 3 ani venitul minim va fi indexat aual tot cu 10 euro.

Spre nemulțumirea FMI-ului guvernul promite majorarea salariului mediu la baza creșterii raportate a productivității muncii cu 5,5% în 2010 și 6 – în 2011.