Bulgaria şi România, cele mai scăzute costuri orare din UE cu forţa de muncă, anul trecut

Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă fiind înregistrate anul trecut în Bulgaria (8,2 euro) şi România (9,5 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (50,7 euro), Danemarca (46,8 euro) şi Belgia (43,5 euro).

În 2022, costurile medii orare cu forţa de muncă în industrie erau de 30,7 euro în UE şi de 36,6 euro în zona euro, în timp ce în construcţii erau de 27,3 euro în UE şi de 30,8 euro în zona euro, iar în servicii de 30,2 euro în UE şi de 33,3 în zona euro. În domeniul economiei non-business (excluzând administraţia publică), costurile medii orare cu forţa de muncă erau de 31,3 euro în UE şi de 34,8 euro în zona euro.

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Ponderea costurilor non-salariale în costul total al forţei de muncă în întreaga economie era anul trecut de 24,8% în UE şi de 25,5% în zona euro. Cea mai scăzută pondere a costurilor non-salariale a fost în Lituania (5,4%) şi România (5,3%), iar cea mai ridicată în Franţa (32%), Suedia (31,9%) şi Italia (27,8%).

În 2022, comparativ cu 2021, costurile orare cu forţa de muncă în întreaga economie exprimate în euro au crescut cu 5% în UE şi cu 4,7% în zona euro.

În zona euro, costurile orare cu forţa de muncă au crescut în toate statele membre, cel mai semnificativ avans a fost în Lituania (13,3%), Irlanda (9,3%) şi Estonia (9,1%).

În cazul ţărilor din afara zonei euro, costurile orare cu forţa de muncă exprimate în moneda naţională au urcat anul trecut în toate statele membre, cea mai importantă creştere fiind în Bulgaria (15,3%), Ungaria (13,9%), România (12,2%) şi Polonia (11,7%), iar cea mai redusă creştere în Danemarca (2,3%).

În 2022, majoritatea statelor membre UE au retras schemele de sprijin introduse în 2020 şi extinse în 2021 pentru a atenua impactul pandemiei asupra angajatorilor şi angajaţilor.