Burcea, ANAT: Legea turismului tratează definiţii, dar nu este ceva revoluţionar care să schimbe lucrurile

„Din punctul meu de vedere, cred că această lege trebuia să fie mult mai pozitivă şi să vină realmente în sprijinul celor care lucrează în turism. E un paleativ. Legea trebuia să se refere la strategia de dezvoltare a României în următorii 25 de ani, ca să nu mai trebuiască să schimbăm obiective de la ministru, la ministru” a declarat Alin Burcea, într-o întâlnire cu presa, în care a prezentat un bilanţ al mandatului de preşedinte ANAT.

Despre legea turismului, discutată şi aşteptată de oamenii din industrie de mai bine de zece ani, Burcea mai spune că nu este „ceva care să schimbe lucurile” şi că nu vine cu facilităţi pentru construcţia de hoteluri, spre exemplu. Şi dă ca exemplu Budapesta, unde tarifele sunt la jumătate faţă de cele practicate de hotelierii din Bucureşti, şi asta pentru că, spune Burcea, au de trei ori mai multe hoteluri. 

„2017 a fost cel mai bun an pentru hotelăria din Bucureşti şi în general pentru hotelăria românească. De ce ar da un hotelier din Bucureşti unui grup un tarif de 38 de euro pe camera dublă şi nu 65 de euro, dacă hotelul e plin?”, mai spune Burcea. 

Întrebat ce tipuri de facilităţi ar putea primi hotelierii, preşedintele ANAT spune că aceştia ar putea fi scutiţi de impozit pe profit pe o perioadă de cinci ani. Şi asta pentru că un investitor cumpără terenul, va plăti TVA la materialele de construcţie, dar şi taxe şi impozite pentru angajaţi. 

O altă categorie de agenţi economici care ar trebui sprijiniţi sunt cei care aduc turişti în România. Din cele peste 2.500 de agenţii de turism existente pe piaţă, doar 50 aduc efectv turişti străini. 

1,9 milioane de turişti români şi străini s-au cazat anul trecut în hotelurile din Bucureşti, în creştere cu 3,5% faţă de 2016, arată datele Institutului Naţional de Statistică, consultate de Economica.net. 

În plus, Burcea spune că degeaba vrem mai mulţi turişti străini, dacă România nu este promovată cu clipuri la televiziunile din pieţele-ţintă, panouri publicitare sau reclamă online. Şi dă exemplul Rusiei. 

„Vrem să aducem turişti din Rusia, dar dacă acţiunea nu e susţinută de promovare, la TV sau online, ce să mai vorbim”. 

Preşedintele ANAT mai spune că din bugetul de promovare de 5,5 milioane de euro pentru 2017 al Ministerului Turismului s-au cheltuit doar 2 milioane de euro. Cei mai mulţi bani din cele 2 milioane de euro s-au dus pe participarea la târgurile de turism, iar banii care nu au fost cheltuiţi, s-au întors la Ministerul Finanţelor, după cele două rectificări din vara şi toamna anului trecut. 

ECONOMICA.NET a solicitat Ministerului Turismului date concrete pe acest subiect, însă până la publicarea articolului nu am primit niciun răspuns. Îl vom publica de îndată ce ne va fi transmis. 

Pentru acest, an bugetul de promovare este de 3,5 milioane de euro, mai mare decât ce s-a cheltuit anul trecut. 

„Vrem TVA de 9% ca în tot turismul românesc”

ANAT cere de mai mulţi ani ca şi în cazul pachetelor turistice să fie aplicat un TVA de 9%, la fel cum se întâmplă în cazul hotelurilor şi restaurantelor. 

„Încasăm 100 de lei şi o cincime se duce aproape automat. Solicităm şi noi să avem 9% TVA cum are tot turismul romanesc. Guvernul trebuie să intervină la Bruxelles pentru ca pe aceea listă de TVA variabl să apară şi agenţiile de turims”, a mai declarat Alin Burcea. 

Prezent la un eveniment ANAT la Sibiu, fostul ministru al turismului, Mircea Dobre, a declarat în primăvara anului trecută că se vor face demersurile pentru ca şi la pachetele turistice să fie aplicat o TVA de 9%. 

„O să fie un drum destul de lung, sper să nu fie anevoioas, dar sper să avem un rezultat foarte bun la final astfel încât şi dumneavoastră să aveţi un TVA de 9% ca şi celelalte activităţi din turism”, a anunţat ministrul Dobre la aceea vreme.