Bursa a crescut uşor pentru a treia şedinţă consecutiv, iar lichiditatea a rămas redusă

Economica.net
17 07. 2012
bvb_sediu_88314900_73036800

Piaţa a deschis pe verde, însă după primele 20 de minute a intrat pe scădere uşoară. După ora 12:00, cotaţiile au revenit pe creştere uşoară, însă volumele de tranzacţionare au continuat să fie reduse, precum în zilele precedente.

„Pe piaţă mai sunt câţiva investitori mici, care «se joacă» efectiv între ei cu câteva cotaţii. Investitorii mari lipsesc şi nu vor reintra până după alegerile generale din noiembrie. De altfel, pe parcursul anilor de criză investitorii mari au intrat doar pentru dividende. Au intrat pe final şi început de an şi au ieşit în aprilie/mai. Desigur, cu excepţia Fondului Proprietatea, bijuteria pieţei interne de capital”, a declarat pentru MEDIAFAX analistul SSIF Broker Andrei Rădulescu.

El a adăugat că rulajele au scăzut în ultimele săptămâni şi pe bursele străine, deoarece climatul macro-financiar extern se caracterizează prin menţinerea la un nivel ridicat a factorilor de risc, iar investitorii sunt atenţi în această perioadă la deciziile Rezervei Federale din SUA, la evoluţiile din zona euro şi la raportările financiare ale companiilor.

„Criza politică a determinat deteriorarea climatului investiţional într-un moment în care economia se confruntă cu o secetă de capital. Nu ştiu dacă se va mai privatiza ceva în acest an. Probabilitatea este redusă, după parerea mea. Confruntările politice se vor prelungi până la alegerile generale din noiembrie. Cu alte cuvinte, riscurile vor persista la un nivel ridicat, cu impact nefavorabil pentru derularea acestor programe (de privatizare – n.r.). Deteriorarea climatului investiţional se va resimti şi poate avea consecinţe nefavorabile pe termen mediu. Imaginea României în exterior a fost puternic afectată de aceste conflicte politice. Va fi foarte greu să se refacă într-o perioadă scurtă”, a mai spus analistul.

La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în urcare cu 0,77%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu numai 0,07% sub nivelul de luni.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a crescut cu 1,06%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Al doilea indice extins al Bursei, BET-BK, care include 24 de acţiuni româneşti şi titlurile băncii austriece Erste (EBS), a crescut cu 1,52%.

Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a avansat cu 1,71%.

Evoluţia pieţei a venit pe o lichiditate de numai 15,5 milioane lei (3,4 milioane euro), valoare cu puţin peste rulajul şedinţei precedente, de 15,8 milioane lei (3,5 milioane euro).

„Cred că până la alegerile generale din noiembrie nu vom asista la creşterea interesului investitorilor pentru companii listate la BVB. Referendumul nu va rezolva, după părerea mea, ecuaţia riscurilor politice. Oricum, sunt importante şi evoluţiile din plan extern. Dacă climatul extern va continua să se deterioreze, iar pe plan intern riscurile politice vor persista, am putea asista la scăderi pe volume importante. În cazul stabilizării şi ameliorări graduale a contextului macro-financiar extern, determinat de noi măsuri monetare neconvenţionale în SUA şi de implementarea rapidă a deciziilor summit-ului UE, si a detensionării factorilor politici am putea asista la creşteri, însă nu pe volume importante până la alegerile generale. Rezultatul alegerilor generale va fi decisiv pentru politica economică a României pentru următorii patru ani, cu consecinţe asupra politicilor investiţionale ale companiilor”, a afirmat Rădulescu.

Lichiditatea de marţi a fost asigurată în proporţie de 37% de două deal-uri cu 0,52% din acţiunile SIF Oltenia (3,6 milioane lei) şi, respectiv, cu 0,37% din titlurile SIF Banat-Crişana (2 milioane lei). Titlurile au fost cedate la preţuri cu 1,25% şi, respectiv, cu 1,28% peste ultimele cotaţii de luni.

Acţiunile Erste au fost cele mai transferate din piaţa principală, devansând titlurile Fondului Proprietatea, care de regulă sunt cele mai tranzacţionate. Operaţiunile cu acţiunile băncii austriece au cumulat 3,9 milioane lei, iar titlurile Fondului Proprietatea au înregistrat un rulaj de 1,4 milioane lei.

Acţiunile Erste au crescut cu 2,96%, la 69,5 lei (15,22 euro), influenţate de evoluţia de pe piaţa de la Viena, unde cotaţia a urcat cu 3,41%, la 15,48 euro.

În acelaşi timp, titlurile Fondului Proprietatea au avansat cu 0,84%, la 0,478 lei.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de doar 112.000 de lei, valoare cu 36% sub rulajul de luni, de 175.000 de lei.

Titlurile Prospecţiuni (PRSN) au fost cele mai lichide, cu operaţiuni de aproape 38.000 de lei, iar preţul a crescut cu 0,14%, la 0,145 lei.

„Pe plan extern riscurile se menţin la cote ridicate, atât în zona euro, dar şi în SUA sau Asia (China, în principal). În zona euro, summit-ul UE a calmat temporar pieţele, dar măsurile propuse de liderii europeni nu pot fi implementate peste noapte. Cu excepţia recapitalizării băncilor, măsurile se vor face resimţite, în general, abia din 2013. Situaţia continuă să se menţină critică. Practic, ţările din Europa de Sud se finanţează la dobânzi mai mari decât ritmul de evoluţie a PIB nominal. Cu alte cuvinte asistăm la efectul de bulgăre de zăpadă în ceea ce priveşte datoria publică a acestor state. De asemenea, este fragil calmul indus de fomarea unui guvern pro-austeritate în Grecia şi decizia de capitalizare a băncilor spaniole. Oricând sunt posibile noi atacuri speculative ale pieţelor financiare la adresa sustenabilităţii zonei euro”, a mai spus Rădulescu.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene evoluau incert. Pieţele de la Paris şi Frankfurt avansau cu 0,6%, în timp ce bursa de la Londra era în scădere cu 0,2%. Pieţele din Europa Centrală şi de Est erau în creştere cu până la 0,7%.

Investitorii se aşteptă ca preşedintele Rezervei Federale a Statelor Unite, Ben Bernanke, să semnaleze noi măsuri de stimulare a economiei în raportul pe care urmează să-l prezinte Congresului.