Bursa a încheiat şedinţa la maximul ultimelor şapte luni

Adaugă-ne ca sursă preferată

În luna februarie piaţa s-a menţinut pe linia ascendentă din acest an şi a încheiat în scădere doar 6 din cele 21 de şedinţe, însă ritmul de creştere a încetinit în ultimele zile, la fel ca şi rulajele. Astfel, indicele general al Bursei, BET-C, a avansat în februarie cu aproape 7%, accelerându-şi câştigul din acest an la peste 18%. Un nivel mai ridicat al indicelui decât cel de miercuri a fost înregistrat la 4 august.

„În acest moment ne aflăm într-o zonă laterală (în care şedinţele de creştere sunt urmate de zile de scăderi – n.r.), iar majoritatea investitorilor aşteaptă să vadă evoluţia pieţelor externe, deoarece acestea se află la nivelurile maxime atinse acum un an. După o scurtă perioadă de marcări de profit, acum investitorii aşteaptă o corecţie mai importantă sau un impuls puternic al pieţelor externe. Momentan potenţialul pe termen scurt este limitat, iar evoluţia laterală nu favorizează nici lichiditatea şi nici interesul investitorilor”, a declarat pentru MEDIAFAX Gabriel Necula, broker la Alpha Finance.

La închiderea şedinţei de miercuri, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în creştere cu 1,4%, în timp ce titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,68% peste închiderea şedinţei precedente.

Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a avansat cu 2,93%.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a crescut cu 1,51%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 45 milioane lei (10,3 milioane euro), valoare de peste două ori mai mare decât rulajul şedinţei anterioare, de doar 19,6 milioane lei (4,5 milioane euro).

Titlurile Fondului Proprietatea au fost cele mai transferate din piaţă, cu operaţiuni de 19,8 milioane lei şi au asigurat 44% din rulajul bursei. Aceste acţiuni au urcat accelerat în a doua parte a zilei, susţinute de unele ordine mai mari de cumpărare, şi au încheiat în creştere cu 5,17%, la maximul ultimelor aproape 11 luni, de 0,59 lei. Un nivel mai ridicat nu a mai fost atins din 15 aprilie 2011, când titlurile FP au fost la 0,591 lei.

Cotaţia de miercuri este cu 12,6% sub preţul maxim atins vreodată de acţiunile Fondului Proprietatea la bursă. Cel mai ridicat nivel a fost înregistrat chiar în ziua listării, în 25 ianuarie 2011, când titlurile au urcat până la 0,675 lei.

„Rezultatele financiare au influenţat punctual câteva companii, acolo unde profitul realizat în 2011 a creat aşteptări mari în privinţa dividendelor. Dacă ne uităm atent, majoritatea companiilor nu au avut parte de creşteri indiferent de rezultatele financiare. Concluzia este una simplă, acolo unde a existat o miză pe termen scurt, am văzut interes ridicat atât din partea investitorilor străini, cât şi din partea celor locali”, a spus brokerul de la Alpha Finance.

Titlurile Oltchim (OLT) au scăzut cu 3,25%, la 1,4 lei, după ce în precedentele două şedinţe speculatorii au ridicat cotaţia cu 32%. Corecţia a venit pe un rulaj de 1,2 milioane lei.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 302.000 de lei, valoare de aproape trei ori peste rulajul de marţi, de doar 112.000 de lei.

Titlurile producătorului de articole din plastic Napochim Cluj (NACH) au fost cele mai lichide, cu operaţiuni de 80.000 de lei, iar preţul a crescut cu 0,77%, la 0,105 lei.

La închiderea pieţei principale de la BVB, bursele de la Frankfurt şi Paris erau în creştere cu până la 0,7%, în timp ce piaţa de la Londra era în stagnare. Linia ascendentă era urmată şi de majoritatea pieţelor din Europa Centrală şi de Est, care avansau cu până la 1,9%.

Optimismul investitorilor a fost determinat de operaţiunea de refinanţare pe trei ani derulată miercuri de Banca Centrală Europeană (BCE), prin care 800 de bănci au împrumutat 530 miliarde euro.

„Injecţiile de lichiditate nu se văd automat în piaţa de acţiuni şi nici în credite. Aceste injecţii se duc în acoperirea unor deficite de finanţare deja existene, nu prisosesc de aşa manieră încât să se mai reflecte în creşterea preţurilor activelor. Criza financiara a lăsat adevărate «gropi» de finanţare, iar injecţiile de lichiditate nu fac altceva decât să astupe, temporar şi partial, aceste «gropi»”, a afirmat Florin Ilie, director Pieţe de capital la ING Bank.

Pieţele au fost stimulate şi de publicarea datelor privind creşterea economică puţin mai accelerată a SUA din al patrulea trimestru.