Bursa a scăzut cu 0,8%, pe cel mai redus rulaj din ultimele două luni

Scăderea pieţei nu a avut un efect vizibil asupra investitorilor, aceştia continuând să plaseze ordine pentru volume foarte reduse de acţiuni. Operaţiunile cu acţiuni au cumulat doar 12,3 milioane lei (2,8 milioane euro), valoare cu 48% mai redusă decât rulajul şedinţei precedente, de 23,7 milioane lei (5,4 milioane euro).

O lichiditate mai redusă decât cea de joi a fost înregistrată la 10 ianuarie, când operaţiunile au cumulat numai 7,6 milioane lei (1,7 milioane euro).

„După un debut furtunos al bursei în primele două luni ale anului, piaţa românească de capital a redus turaţia motoarelor, iar volumele de tranzacţionare au scăzut semnificativ şi evolutia cotaţiilor a fost uşor descendentă. Lipsa de apetit a investitorilor este determinată de precauţie din cauza unui mediu extern încă extrem de incert, determinate de recentele date din China şi zona euro, dar şi pentru că s-au epuizat motivele care au insuflat atâta optimism în bursa românească (achiziţiile pentru a încasa dividende -n.r.). Pentru perioada următoare, mă aştept să văd o încheiere cu succes a ofertei Transelectrica, fapt ce va induce puţin optimism în piaţă, dar o creştere mai accentuată a preţurilor şi volumelor în perioada datelor de înregistrare pentru AGA la companii”, a declarat pentru MEDIAFAX Mihai Chişu, broker la IFB Finwest.

La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,75%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,58% peste nivelul de miercuri.

Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), era în scădere cu 0,49%.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a coborât cu 0,81%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Acţiunile FP s-au clasat pe prima poziţie în topul rulajelor, cu operaţiuni de 3 milioane lei, iar preţul a scăzut cu 0,26%, la 0,5785 lei.

Titlurile Azomureş (AZO) şi Transgaz (TGN) au fost printre puţinele acţiuni în creştere, cu 1,17% şi, respectiv, cu 2,16%. Titlurile Azomureş au ajuns la 1,82 lei, pe un rulaj de 764.000 de lei, iar acţiunile

Transgaz au urcat la 233,95 lei, pe o lichiditate de 365.000 de lei.

„Acţiunile care au suscitat totuşi interesul investitorilor pe parcursul şedinţei au fost cele care s-au remarcat prin ştiri punctuale. În acest sens sunt de enumerat Azomureş, pentru aşteptările investitorilor pentru ofertă de preluare, titlurile Transgaz, unde a fost anunţat un dividend generos”, a spus Chişu.

Traderul elveţian de îngrăşăminte şi cereale Ameropa a finalizat miercuri preluarea Azomureş şi a ajuns să controleze 75,8% din titlurile companiei. Conform prevederilor legii pieţei de capital, Ameropa trebuie să lanseze o ofertă de preluare a combinatului.

Conducerea Transgaz propune acţionarilor plata unui dividend brut pe acţiune de 29,76 lei din profitul aferent anului trecut, cu 3,4% peste cel alocat pentru 2010, în valoare totală de 350,3 milioane lei.

În a şaptea zi a ofertei publice prin care statul vrea să vândă 15% din acţiunile Transelectrica, preţul acestor titluri a crescut la bursă cu 2,25%, la 16,36 lei. Nivelul este apropiat de cele la care au fost subscrise cele mai multe acţiuni în ofertă, de 14,9 – 16 lei/titlu.

Oferta se va încheia marţi, 27 martie, iar până la finalul şedinţei de joi au fost subscrise 16,16% din acţiunile scoase la vânzare. Subscrierile au fost realizate la preţuri care au atins minimul şi maximul din ofertă, respectiv 14,9 lei şi 19,2 lei. Preţul final de vânzare va fi stabilit după închiderea ofertei. Valoarea subscrierilor este de 26,7 milioane lei (6,1 milioane euro).

În şedinţa bursieră de joi, acţiunile Transelectrica au consemnat al patrulea rulaj din piaţă, de 1,2 milioane lei.

„Mă aştept să vedem o prezenţă puternică a investitorilor instituţionali în ultimele două zile ale ofertei, iar aceasta să se încheie cu succes şi la un preţ în partea de jos a intervalului de preţ”, a afirmat brokerul.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 1,6%, iar pieţele din Europa Centrală şi de Est înregistrau corecţii cuprinse între 0,3% şi 2%.

Bursele au fost influenţate de unele rapoarte economice care au arătat o contracţie în industria manufacturieră în Europa şi în China. Situaţia economică din zona euro s-a înrăutăţit în luna martie dincolo de previziunile celor mai pesimişti analişti, din cauza unei scăderi puternice a activităţii din industria manufacturieră din Germania şi Franţa, potrivit unor sondaje în mediul de afaceri. Sondajele PMI au evaluat performanţele a mii de companii din fiecare dintre cele două ţări în lun martie.