Bursa a scăzut cu 1,2%, pe un rulaj foarte redus

Piaţa a încercat să crească uşor în primele minute, însă a trecut rapid pe scădere, în condiţiile în care bursele vest-europene au debutat pe roşu. Deşi, preţurile au scăzut uşor, cei mai mulţi investitori au continuat să adopte poziţii de aşteptare, la fel ca în precedentele şase şedinţe.

Directorul de tranzacţionare al firmei de brokeraj Intercapital Invest, Mihai Mureşian, crede că investitorii vor continua să fie prudenţi la tranzacţionare şi rulajele vor fi reduse cel puţin până se va stabili o trauiectorie clară pe pieţele externe.

„Se pare că investitorii stau în continuare în expectativă, chiar dacă preţurile acţiunilor locale au scăzut puternic în ultima perioadă, iar din punct de vedere al nivelurilor de preţ atinse titlurile ar trebui teoretic să fie foarte atractive. Este posibil ca jucătorii locali să fi devenit debusolaţi din cauza incertitudinilor care planează la nivel internaţional şi a multitudinii de ştiri contradictorii care au inundat piaţa. Astfel, ei preferă să aştepte o stabilizare a situaţiei econonomice internaţionale decât să facă vreo mişcare greşită anticipând o direcţie a evenimentelor din perioada imediat următoare. Este posibil ca şi în şedinţele viitoare să vedem o situaţie asemănătoare celei din ultimele zile, iar până în momentul în care nu vom vedea o relaxare a climatului european, nu cred că ne putem aştepta la o situaţie diferită”, a declarat Mureşian pentru MEDIAFAX.

La închiderea pieţei principale, cele mai lichide zece acţiuni plasau indicele BET cu 1,01% sub nivelul de marţi, în timp ce indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, era în creştere nesemnificativă, cu 0,07%.
Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a scăzut cu 0,56%.

În acelaşi timp, indicele extins al Bursei, BET-XT, a coborât cu 0,97% faţă de nivelul şedinţei precedente. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

„Sunt şanse foarte mari ca această stare de apatie să ducă la o creştere vizibilă a volatilităţii indicilor, în condiţiile în care orice ordin mai mare va mişca preţurile într-o direcţie sau alta. Astfel, am putea asista chiar la şedinţe de creşteri sau de scăderi accelerate dacă şi pe pieţele internaţionale vom vedea situaţii asemănătoare”, a mai spus brokerul.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de doar 7,6 milioane lei (1,7 milioane euro), valoare cu 36% mai redusă decât rulajul de marţi, de 11,9 milioane lei (2,6 milioane euro).

Acţiunile Fondului Proprietatea au continuat să fie cele mai lichide din piaţă, cu transferuri de 2,3 milioane lei, iar preţul a scăzut cu 0,88%, la 0,487 lei.

Unii investitorii au fost mai activi la tranzacţionarea derivatelor şi au realizat operaţiuni de 3,4 milioane lei (767.000 de euro) pe segmentul destinat produselor structurate, suma reprezentând aproape jumătate din rulajul pieţei acţiunilor.

Transferurile cu produse structurate sunt oprite la ora 18:30, la aproape două ore după închiderea pieţei acţiunilor. Produsele structurate, în special certificatele turbo, sunt vizate cu precădere de speculatori deoarece aceste titluri înregistrează variaţii mai mari de preţ faţă de oscilaţia cotaţiei activului suport pe care au fost emise.

La închidere pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 1,6%. Declinul principalelor acţiuni europene s-a accelerat după ce un nou sondaj efectuat în Grecia a indicat că principalul partid antiausteritate, Syriza (Coaliţia Stângii Radicale) se află pe prima poziţie în preferinţele populaţiei, înaintea alegerilor parlamentare din iunie. Alegerile din iunie ar putea decide dacă Grecia rămâne în zona euro.

Anterior, mai multe sondaje date publicităţii duminică indicau că partidul Noua Democraţie, care susţine acordul încheiat cu creditorii externi, este favorit la alegerile parlamentare din 17 iunie. Informaţia de duminică a susţinut pe pieţele finaniciare optimismul că Grecia va reuşi să formeze un guvern care să respecte măsurile de austeritate convenite pentru ajutorul financiar extern şi să menţină astfel ţara în zona euro.