Bursa a scăzut cu aproape 1%, influenţată de evoluţia pieţelor externe

În prima oră piaţa a înregistrat oscilaţii uşoare de pe creştere pe scădere şi apoi iar pe verde, însă după ora 11:00 s-a menţinut pe roşu. Corecţia pieţei a fost mai lentă decât scăderile înregistrate de bursele mature din Europa, iar lichiditatea a rămas concentrată doar pe câteva acţiuni.

„Momentat, acţiunile emitenţilor care au anunţat sau urmează să anunţe acordarea de dividende s-au decuplat de evoluţia pieţelor externe, fapt remarcat şi de volumul de tranzacţionare. Bani noi nu cred că au intrat în piaţă, pentru că nu se remarcă o agresivitate din partea cumpărătorilor, ci mai mult o aşteptare, determinată şi de evoluţia negativă a pieţelor externe”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest, Marcel Murgoci.

La închiderea pieţei acţiunilor, indicele BET, al celor mai lichide zece titluri, era în scădere cu 0,48%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 1,52% sub nivelul de luni.

În acelaşi timp, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, era în scădere cu 0,72%.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a coborât cu 0,76%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Investitorii au tranzacţionat acţiuni de 49,1 milioane lei (11,2 milioane euro), valoare cu 39% peste rulajul şedinţei precedente, de 35,4 milioane lei (8,1 milioane euro).

„Volumele de tranzacţionare pe majoritatea acţiunilor s-au redus din cauza neîncrederii investitorilor într-o posibilă creştere economică în zona euro, care ar putea afecta şi economia României. În plus, avem şi un motiv particular, acela că investitorii aşteaptă publicarea prospectului final pentru oferta de la Transelectrica. Astfel, ei vor aprecia cât din resursele financiare actuale le vor bloca pentru a subscrie la ofertă”, a afirmat brokerul.

Lichiditatea a fost asigurată în proporţie de 50% de acţiunile Fondului Proprietatea, care au revenit pe prima poziţie în topul lichidităţii, cu transferuri de 24,2 milioane lei. Cea mai recentă tranzacţie cu acţiunile FP a fost efectuată la 0,599 lei, preţ cu 0,67% peste cel de la finalul şedinţei de luni.

„Depăşirea preţului de 0,6 lei/acţiune (în a doua jumătate a săptămânii trecute -n.r.) a dat startul unor marcări de profit de către investitorii care au cumpărat speculativ titluri la Fondul Proprietatea. Pe termen scurt, se pare că acţiunea FP şi-a găsit preţul de echilibrul în jurul nivelului de 0,6 lei/titlu”, a afirmat brokerul.

Acţiunile Turbomecanica (TBM) au încheiat ziua în stagnare, la 0,05 lei, revenind după ce au scăzut cu 4% în urma informaţiilor privind producerea unui incendiu de amploare la un depozit al fabricii. În ultima oră a şedinţei, Turbomecanica a transmis Bursei de Valori Bucureşti un comunicat prin care informează investitorii că, după prima estimare, incendiul nu determină întreruperea producţiei. Operaţiunile de marţi cu acţiunile Turbomecanica au însumat doar 5.100 de lei.

Acţiunile SIF Transilvania (SIF3) au scăzut cu 0,84%, la 0,7105 lei, după ce în şedinţa precedentă au avansat cu 3,09% susţinute de propunerea unui dividend record. Aceste titluri au consemnat al doilea rulaj din piaţă, de 5,7 milioane lei.

O lichiditate apropiată au înregistrat şi acţiunile SIF Oltenia, cu care au fost efectuate operaţiuni de 5 milioane lei. Cotaţia acestor titluri a coborât cu 0,63%, la 1,411 lei.

Pe piaţa Rasdaq, transferurile au cumulat 666.000 de lei, valoare cu puţin sub rulajul de luni, de aproape 670.000 de lei.

Titlurile firmei Mobex Tărgu Mureş (MOBG) au fost cele mai lichide, cu operaţiuni de 384.000 de lei, iar preţul a urcat cu 20,11%, la 15 lei.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 2,5%, iar majoritatea pieţelor din Europa Centrală şi de Est consemnau corecţii de până la 2,6%. Bursa din Rusia înregistra cea mai severă scădere, de 4,3%. Corecţiile de marţi au fost cauzate de temerile investitorilor privind perspectivele de creştere economică din Europa şi China, care au determinat unii investitori să-şi reducă expunerea pe active riscante.