Bursa de la Bucureşti a închis în scădere cu 1%, în linie cu evoluţia pieţelor europene

„FED a anunţat miercuri repere de timp mai concrete asociate programului sãu de achiziţii lunare de active (QE3) în valoare de 85 miliarde dolari. Acest program a susţinut puternic cotaţiile activelor în 2013 şi ar putea să fie ajustat începând din ultimul trimestru al anului, pentru a se închide la jumătatea anului viitor. Pentru a se întampla acest lucru, economia americană ar trebui sa aibe un parcurs sustenabil, adică să continue să recupereze din locurile de muncă pierdute în recesiune, astfel încat rata somajului să se îndrepte spre 7% de la nivelul actual de 7,6%”, a declarat pentru MEDIAFAX şeful Departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR, Mihai Iulian Căruntu.

Potrivit lui Căruntu, corecţiile afişate miercuri şi joi pe pieţele americane şi europene nu vor fi de amploare.

„Corecţia va fi însa una sanatoasă, din moment ce de luni bune, în mod paradoxal, veştile proaste sau îndoielnice despre economia americană (în special în legatură cu piaţa muncii) au susţinut bursa americană prin simplu motiv că dacă economia nu merge bine, atunci FED nu ar avea cum să diminueze achiziţiile de active, susţinând astfel un nivel ridicat al lichidităţii pe pieţele financiare. Ieşirea din acest acest raţionament absurd este binevenită, astfel încât investitorii să se raporteze firesc la ştirile despre evoluţia economiilor şi să înceapă să fie tot mai preocupaţi de fundamentele «corporate» efective, adică de perspectivele sectoarelor sau companiilor din portofoliile lor”, a spus şeful Departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR.

La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, s-a plasat cu 0,93% sub nivelul de miercuri, iar indicele BET-FI, al titlurilor celor cinci SIF-uri şi al acţiunilor Fondului Proprietatea (FP), s-a situat cu 1,62% sub nivelul de referinţă.

Indicele extins BET-XT a coborât cu 1,04%, iar indicele extins BET-BK s-a plasat cu 1,25% sub nivelul de miercuri.

Indicele BET-XT reflectă evoluţia celor mai lichide 25 de acţiuni româneşti, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. În acelaşi timp, BET-BK include cele mai lichide 25 de acţiuni de la BVB, inclusiv SIF-urile şi FP, dar şi acţiunile băncii austriece Erste (EBS).

Indicele BET-NG, al acţiunilor companiilor din sectorul energetic, a coborât cu 1,25%.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 14,43 milioane lei (3,2 milioane euro), în creştere faţă de nivelul sesiunii precendete, de doar 9,88 milioane lei (2,2 milioane euro).

Aproape 50% din lichiditatea pieţei a fost asigurată de tranzacţii cu acţiunile Fondul Proprietatea (6,09milioane lei) şi Erste Bank (1,51 milioane lei).

Acţiunile Fondului Proprietatea au închis la un preţ cu 1,93% mai redus, de 635 lei. În acelaşi timp, titlurile Erste au coborât cu 2,96%, la 104,8 lei.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 1,03 milioane de lei.

Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitraşcu, a declarat miercuri seară pentru MEDIAFAX că oferta Nuclearelectrica va avea loc în perioada 8-23 iulie, limita minimă a preţului fiind 11,2 lei/acţiune, iar cea maximă, 15 lei/acţiune.

„În privinţa Nuclearelectrica, nivelul de preţ minim al ofertei anunţate de Guvern reprezintă un semnal pozitiv, fiind un preţ care se susţine fundamental şi care dovedeşte că Executivul este motivat în privinţa realizării unei tranzacţii de succes. Punctele forte ale Nuclearelectrica ar fi legate de faptul că societatea ar fi principalul beneficiar al procesului de liberalizare al pieţei de electricitate, în timp ce costurile scăzute de producţie îi vor asigura o profitabilitate rezonabilă în contextul liberalizării graduale a pieţei”, a spus Căruntu.

În opinia analistului BCR, principalul punct vulnerabil este legat de eventuala iniţiere a proiectului de realizare a reactoarelor 3 şi 4, în condiţiile în care Nuclearelectrica va deţine mai mult decât o participaţie minoritară în compania de proiect, ceea ce va implica probabil inclusiv un efort de finanţare ridicat raportat la profitabilitatea Nuclearelectrica şi ar creşte substanţial îndatorarea companiei.

„Acest element se adaugă riscurilor foarte ridicate de management ale unui astfel de proiect extrem de complex, după cum o dovedesc experienţe similare în construcţia unor centrale nucleare. Oricum, aprecierea noastră ar fi că şansele ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 să nu se realizeze sunt relativ ridicate şi acesta ar fi scenariul principal, data fiind condiţiile de supraproducţie de electricitate în Romania pe termen mediu, precum şi lipsa, cel putin la acest moment, a unei soluţii clare de export a electricităţii produse suplimentar de cele două reactoare”, a precizat Căruntu.

La finalul şedinţei locale, marile burse europene consemnau scăderi de până la 2,6%.