Bursa era în stagnare la mijlocul şedinţei, pe o lichiditate redusă

În primele minute piaţa a scăzut cu 0,8% şi a fluctuat nesemnificativ la acest nivel până la ora 12:00, când a început să recupereze lent corecţia. După ora 12:30 indicele general BET-C a trecut pentru scurt timp pe verde.

La ora 13:00, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere nesemnificativă, cu doar 0,14%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic menţineau indicele BET-NG la nivelul de marţi.

Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a coborât cu 1,13%.

Totodată, indicele extins al Bursei, BET-XT, a scăzut cu 0,35%. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Acţiunile Azomureş (AZO) au avansat cu 7,11%, la 2,185 lei, după anunţul ofertei de preluare în care noul acţionar majoritar, traderul elveţian de îngrăşăminte şi cereale Ameropa Holding, propune un preţ cu aproape 9% peste cotaţia precedentă de la bursă. Ameropa vrea să preia 24,12% din acţiunile combinatului chimic, pentru 281,7 milioane lei (63,3 milioane euro), şi a prezentat un preţ de 2,22 lei/acţiune.

La mijlocul şedinţei, titlurile Azomureş consemnau al doilea rulaj din piaţă, de 906.000.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de doar 3,6 milioane lei (829.000 de euro), valoare cu 5% sub rulajul din prima parte a şedinţei precedente, de 3,8 milioane lei (860.000 de euro).

Titlurile Fondului Proprietatea au continuat să fie cele mai lichide din piaţă, cu operaţiuni de 1,1 milioane lei, şi au asigurat aproape o treime din rulajul bursei. Preţul acestor acţiuni a scăzut cu 1,24%, la 0,4928 lei.

La mijlocul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 2%, din cauza neîncrederii investitorilor în capacitatea liderilor UE de a înregistra progrese notabile în combaterea crizei datoriilor, la summitul de miercuri. Şefii de stat sau de guvern din UE se întâlnesc miercuri la Bruxelles, unde vor discuta, printre altele, ideea de emitere de obilgaţiuni europene garantate de guvernele din zona euro pentru a sprijini proiecte de infrastructură şi alte investiţii care ar putea ajuta creşetrea economică.

Noul preşedinte francez Francois Hollande este cel mai vizibil susţinător al propunerii, în timp ce cancelarul german Angela Merkel este principalul opozant.