1EUR = 4.7786 RON | Bucureşti 12 º

Companii

Business-ul din spatele brandului "Ţara mea" deţinut de Kaufland. O Cooperativă cu sute de membri şi afaceri de 1 milion de euro pe lună

Lansat în 2015 ca un brand de produse proaspete româneşti al retailerului german Kaufland, "Ţara mea" s-a transformat într-un business unic în România cu rulaje de 1 milion de euro pe lună. Toată activitatea fermierilor este strict coordonată dintr-un centru din Bucureşti unde lucrează sub 20 de oameni sub coordonarea unui manager plătit în funcţie de performanţe.  

07 apr, 2017 | | ECONOMICA.net

În spatele brandului "Ţara mea" creat şi lansat de retailerul german Kaufland împreună cu Federaţia Naţională Agrostar în 2015 s-a dezvoltat un business unic în România la care participă aproximativ 350 de fermieri cu activităţii de la cultivarea legumelor , la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc şi pasăre.

Aceştia s-au constituit într-o Cooperativă cu acelaşi nume, în afara structurii Agrostar, şi-au pus "la bătaie" terenurile, fabricile şi chiar veniturile într-un proiect inspirat de modele din Spania, Franţa, Italia şi România comunistă care generează rulaje de aproximativ 1 milion de euro pe lună şi au creşteri anuale de aproximativ 30%-40%. Un business pe profit, de altfel, după cum susţine managementul.

"Ţara mea include de la legume, la conserve, culturi mari (cereale n.red), carne de pasăre şi porc, lactate, seminţe de floarea soarelui prăjite, conserve, băcănie şi ouă. În cadrul Cooperativei există câte un departament pentru fiecare categorie şi totul  se comandă de la centru. De aici li se spune fermierilor ce să producă, cât să producă şi când să producă. Desfacerea se face tot de la centru, astfel că fermierii doar produc la cerere cu o predictibilitate de două săptămâni. La începutul fiecărei luni fiecare ştie cât trebuie să producă, se fac stocuri care sunt epuizate complet până la sfârşitul lunii. Doar transportul se face individual, de fiecare companie (membră a Cooperativei n.red) pentru că sunt produse perisabile şi fiecare trebuie să răspundă pentru transportul pe care îl efectuează ", a povestit pentru ECONOMICA.NET Florin Burculescu, managerul Cooperativei Ţara mea, potrivit căruia Cooperativa rulează în jur de 1 milione de euro pe lună şi fiecare membru înregistrează profit.

Cum se ajunge la un business 

Practic, în cadrul Cooperativei fiecare fermier este o verigă dintr-un lanţ al cărui scop final este vânzarea, nu producţia, după cum apreciază managerul. Astfel, cei care produc culturi mari o fac pentru a asigura furajele producătorilor de carne de porc, legumele ajung şi la raft, dar şi în fermele de vaci sau de păsări pentru hrana ori într-o fabrică de conserve ce face parte din Cooperativă. "Ouăle comercializate sub brandul Ţara mea au gălbenuşul roşu, pentru că găinile sunt hrănite cu legume, inclusiv cu ardei iute", exemplifică Burculescu care explică şi cum se ajută membri între ei.   

"Spre exemplu, în cazul legumelor, dacă există presiune prea mare pe preţ le ducem în industrie, la procesare şi le vindem ca produs procesat. Aceasta este cheia pentru noi. De asemenea, în cazul ouălor unde există o mare problemă în piaţă din cauza lipsei unei burse , preţul scade foarte mult vara, la 0,2 lei bucata, or dacă vinzi sub 0,33 lei eşti în pierdere. Şi atunci când intră pe pierdere, producătorii de ouă sunt sprjiniţi financiar de Cooperativă, din banii ei, cât să nu intre în probleme financiare. Este practic un ajutor reciproc între membri", mai explică Burculescu potrivit căruia Cooperativa trăieşte din banii pe care îi produce, iar managementul este operaţional, angajat pe contract."Când eşti singur, nu poţi închide un ciclu complet de producţie", mai spune managerul referindu-se la cele patru fabrici de lacatte din cadrul Cooperativei care colaborează pentru a-şi eficientiza cât mai bine activitatea. "Acest model de Cooperativă este unul mixt, cu elemente din cooperativele spaniole, franceze, italiene, conjugat cu stilul românesc vechi care era foarte bun", mai spune Burculescu.

Dimensiunea Cooperativei - 350 de membri şi mii de hectare de teren

Cooperativa Ţara Mea include 6.000 de hecatre de teren în judeţul Olt doar pentru cultura mare, patru fabrici de lactate, mai mulţí crescători de porci, o fabrică de conserve la Băzău cu o capacitate de 200 de tone pe zi, cinci crescători de păsări care deţin aproximativ 20 ferme de pui cu o capacitate de peste 2 milioane de pui pe serie şi în jur de 100 de cultivatori de legume din şase sate din zona Izbiceni, Olt.

La lactate, Cooperativa înglobează înclusiv Cris Sib Lacto din Mărginimea Sibiului, prima şi cea mai mare fabrică a crescătorilor de ovine din România, alături de Comalat Nanov din judeţul Teleorman, Vanbet Bârlad care deţine o fabrică de procesare a laptelui de capră şi fabrica Ţara mea de la Berca, judeţul  Buzău. "Toate aceste fabrici procesează în jur de 100 de tone de lapte pe zi, în extrasezon, iar în sezon capacitatea aproape că se dublează", apreciază managerul Ţara mea.

Preţul este matematică

"La legume, producem două categorii, pentru industrie (roşii, castraveţi, gogoşari) şi legume proapete, dar la acest capitol mai avem de lucrat. Nu reuşim să facem faţă cererii şi cerinţelor. Ar trebui să cultivăm un singur soi, să folosim un singur îngrăşământ şi să folosim apă de aceeaşi duritate", mai povesteşte Burculescu care vorbeşte şi despre recolta de anul acesta.

Astfel, primele legume "Ţara mea" vor ajunge pe rafturile Kaufland în iunie-iulie, pentru că plantele sunt cultivate în câmp.  Producţia va fi de 2-3.000 de tone pe articol urmând a fi livrate roşii, castraveţi, gogoşari şi ardei capia.

Cât despre preţurile de anul acesta, Burculescu susţine că "preţul este matematică pură". "Noi nu facem preţul în funcţie de piaţă. Este preţul care rezultă calculând care sunt costurile de producţie. Iar când preţul este prea jos, mergem cu legumele în industrie".

Investiţii de 7 milioane de euro

În ceea ce priveşte planurile pe termen scurt, managerul Cooperativei susţine că au în plan investiţii de 7 milioane de euro din fonduri europene şi proprii, pe o perioadă de 3-4 ani. Astfel, membrii Coopeativei vor să construiască trei sere în Bârlad, Olt şi Buzău pe o suprafaţă totală de 20 de hectare. "La Vişina vrem să facem un centru de sortare şi o seră de 5 hectare. Investiţia totală este de 2 milioane de euro care vor proveni din fonduri UE şi banii Cooperativei. Producţia va fi de aproximativ 40 de tone pe hectar", spune Burculescu despre prima investiţie planificată pentru anul acesta.     

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO