Buşoi: Există şanse ca unul dintre reactoarele de la Cernavodă să fie repornit la începutul lunii noiembrie

„În această vară s-a adăugat o situaţie care a generat o presiune mare şi care se va regăsi în preţurile din toamna şi iarna acestui an şi din primăvara anului viitor, şi anume faptul că am fost obligaţi să închidem cele două reactoare de la Cernavodă, primul la sfârşitul lunii iulie, al doilea pe 13 august, şi abia în aceste zile se zăreşte o luminiţă la capătul tunelului. (…) Pe baza informaţiilor publice din aceste zile, se pare totuşi că, nu aşa cum ne doream, în luna octombrie, ci la începutul lunii viitoare, există premise şi şanse să fie redeschis măcar unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce va mai calma puţin situaţia”, a afirmat Cristian Buşoi, la Energy Forum Ediţia a XVI-a: Energia României: de la criză la avantaj economic.

Acesta a subliniat însă că repornirea unui reactor nu va determina automat o reducere a preţurilor la electricitate.

„Nu va genera automat scăderi de preţuri, pentru că preţurile sunt relativ aliniate pe Pieţele pentru Ziua Următoare (PZU), atât în regiune, cât şi la nivel european. Şi, cât timp o bună parte din electricitatea României se tranzacţionează pe PZU şi nu mergem către contracte pe termen lung, nu mergem către o altă filosofie pentru industrie şi pentru marii furnizori de electricitate, lucrurile vor rămâne într-o oarecare volatilitate şi vom rămâne influenţaţi de preţurile din regiune şi de preţurile europene”, a explicat fostul secretar de stat.

Referindu-se la situaţia preţurilor la energie, Buşoi a arătat că România nu înregistrează cele mai mari tarife la electricitate din Uniunea Europeană în termeni absoluţi, ci doar atunci când acestea sunt ajustate la puterea de cumpărare.

„Acum, dacă spunem că România are cel mai mare preţ din Uniunea Europeană la energie, e un lucru puţin inexact. Putem afirma acest lucru doar pentru electricitate şi doar dacă ajustăm preţul la puterea de cumpărare. Dacă facem această ajustare, da, putem vorbi de preţul cel mai mare ajustat la puterea de cumpărare la electricitate din Uniunea Europeană”, a precizat Cristian Buşoi.

Potrivit acestuia, în primul semestru din 2026, România s-a situat pe locul 9 în Uniunea Europeană în privinţa preţurilor absolute la electricitate pentru populaţie, în timp ce, pentru industrie, preţul mediu de aproximativ 110 euro/MWh în 2025 a fost uşor peste media europeană.

Fostul secretar de stat a evidenţiat că preţurile ridicate la energie reprezintă o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene, în contextul conflictelor din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

„Problema este una europeană. Întreaga Uniune Europeană se confruntă acum cu o situaţie foarte dificilă în ceea ce priveşte preţurile ridicate la energie”, a afirmat Buşoi.

El a atras atenţia că preţurile mari la electricitate afectează competitivitatea industriilor energo-intensive şi contribuie la scumpirea produselor, cu efecte asupra inflaţiei şi puterii de cumpărare.

În ceea ce priveşte investiţiile, Cristian Buşoi a arătat că proiectele private şi dezvoltarea capacităţilor de producţie ale prosumatorilor au contribuit la extinderea sistemului energetic, în timp ce investiţiile companiilor de stat ar fi putut avansa într-un ritm mai rapid.

„Suntem oarecum în întârziere şi lucrurile puteau fi mult, mult mai accelerate, mai ales la nivelul companiilor de stat şi la nivelul acţiunii instituţiilor publice, incluzând Ministerul Energiei”, a adăugat acesta.