Cade Bolojan, pleacă PSD? Instabilitatea politică riscă să trimită ratingul la junk, să pierdem banii din PNRR și să ratăm intrarea în OECD – analiști

Care ar putea fi efectele macroeconomice care ar putea fi declanșate de apariția unei eventuale instabilități politice săptămâna viitoare?

Cele două scenarii aflate acum în discuții sunt unul fără Ilie Bolojan prim ministru, dar cu actualul guvern, și al doilea, Ilie Bolojan rămâne prim ministru, dar PSD iese din coaliția de guvernare.

Atât economiștii cât și oamenii de afaceri au spus că nu contează culoarea politică a guvernanților, ci un guvern funcțional, continuarea reformelor și reducerea deficitelor pentru a împiedica retoagradarea ratingului României, care, în caz de instabilitate politică și deraiere de la program. poate avea loc mai devreme decât ședințele programate în toamnă ale agențiilor internaționale de rating.

”Esențial este să ne păstrăm ratingul de țară, pentru că și criza din 2008 a început după ce am intrat în junk și tot pe fondul unor instabilități politice. Pentru asta trebuie să continuăm realizarea reformelor asumate, să continuăm reducerea deficitelor și, mai ales, a cheltuielilor publice, continuarea reformelor fiscale. Oricine ar fi la conducere, contează doar stabilitatea politică și menținerea ratringului”, a declarat Adrian Codirlașu, președinte CFA România.

Acesta arată că, în momente de instabilitate politică, am avut întotdeauna volatilitate pe curs, iar abaterea de la traiectoria pe care am intrat poate determina agențiile internaționale de rating să vină cu rectificări în avans față de data anunțată pentru rediscutarea ratingului (date care în cazul României sunt, momentan, la toamnă).

Paul Aparaschivei, director executiv la Confederația Patronală Concordia, arată că „pe noi ne interesează să consolidăm competitivitatea României, într-un context global extrem de volatil, marcat de suprapunerea mai multor crize externe care ne impactează și pe noi”

Confederația Patronală Concordia susține nevoia de stabilitate politică și o coaliție de guvernare funcțională, care să ofere predictibilitate mediului de afaceri. De partea noastră, un lucru este cât se poate de clar: companiile din România și-au făcut datoria, iar economia și-a dovedit reziliența în fața tuturor provocărilor și schimbărilor dificile prin care a trecut în ultimii ani”.

Acesta arată că mediul de afaceri solicită decidenților, indiferent de culoarea politică, să prioritizeze câteva lucruri esențiale: finalizarea până în luna iulie a tuturor reformelor mari care să permită absorbția banilor din PNRR, precum și accelerarea absorbției fondurilor europene.

”Vorbim de multe miliarde de euro doar în acest an, bani pe care nu avem voie să îi pierdem, pentru că de ei depind mai departe stabilitatea cadrului fiscal-bugetar și credibilitatea României pe termen mediu și lung”, spune Paul Aparaschivei.

Ce trebuie evitat sub orice formă este o instabilitate politică tradusă în blocaj decizional și incapacitatea de a finaliza obiectivele mari pe care România le are în 2026. Vorbim aici despre aderarea la OCDE, despre finalizarea reformelor restante pentru a accesa banii din PNRR și continuarea efortului de consolidare fiscală și cheltuire cât mai eficientă a banului public.

”Dacă reformele nu sunt duse la bun sfârșit pierdem bani; dacă pierdem bani, aceștia vor trebui puși acolo din altă parte. Atunci când o serie de condiții de bun-simț sunt îndeplinite, iar aici vorbim de predictibilitate, reformă fiscală credibilă, energie accesibilă și capacitate de execuție a investițiilor publice cu bani ieftini, precum sunt cei din PNRR sau fondurile nerambursabile, sentimentul investitorilor și încrederea consumatorilor se vor îmbunătăți, iar economia va intra pe o traiectorie de redresare reală. Concordia este aici să construiască punți și vom continua acest dialog cu toată responsabilitatea față de economia României”, concluzionează directorul Concordia.

Istoria ne învață: Criza din 2008 – instabilitatea politică masivă a fost premergătoare intrării României în Junk

În perioada premergătoare retrogradării României în categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții) de către agențiile de rating în 2008, contextul politic a fost marcat de o instabilitate semnificativă, caracterizată prin:

• Guvern Minoritar și Tensiuni Politice: Guvernul liberal condus de Călin Popescu-Tăriceanu a funcționat ca un guvern minoritar după retragerea PDL din coaliție în 2007, ceea ce a dus la o capacitate redusă de a adopta măsuri economice structurale ferme.
• Conflictul Instituțional: Tensiunile constante dintre premierul Călin Popescu-Tăriceanu și președintele Traian Băsescu au creat o imagine de instabilitate și lipsă de coerență la nivelul conducerii țării.
• An Electoral (2008): Politicile populiste de creștere a salariilor și pensiilor în anul electoral 2008, deși economia dădea deja semne de supraîncălzire, au contribuit la creșterea deficitului bugetar, factor principal invocat de agențiile de rating.
• Schimbări de Guvern: Anul 2008 a fost marcat de schimbări de guvern (deși Guvernul Tăriceanu a rezistat întreg mandatul 2004-2008, instabilitatea parlamentară a fost ridicată).

Agenția Standard & Poor’s (S&P) a retrogradat România în categoria junk în 2008, din cauza deficitului bugetar mare, a datoriei în creștere și a instabilității politice care a împiedicat luarea unor măsuri economice corective la timp. Această etichetă a menținut România timp de aproape trei ani, țara fiind nevoită ulterior să apeleze la acorduri cu FMI.

Criza economică din 2008 a lovit puternic România, începând cu a doua jumătate a anului, ca efect al recesiunii mondiale, provocând o contracție severă a PIB-ului, blocaj financiar, prăbușirea sectorului imobiliar și măsuri dure de austeritate. Economia a intrat în recesiune, iar revenirea a fost lentă, prelungindu-se până în 2013.

Recesiunea a afectat grav sectoarele dependente de creditare, în special imobiliarele. Aproximativ 30 de miliarde de euro au fost evaporați din economia României. Blocajul bancar a dus la prăbușirea afacerilor și creșterea șomajului.

Pentru a gestiona deficitul bugetar în creștere, Guvernul a impus măsuri drastice, inclusiv tăieri salariale în sectorul public. România a ieșit oficial din recesiune la sfârșitul lunii septembrie 2010, dar efectele s-au resimțit pe termen lung.