Calea ferată Braşov-Sighişoara – 630 de milioane de euro pentru finanțarea modernizării liniei, de la BEI

Proiectul, cu un cost total de 2,25 miliarde de euro, constă în modernizarea a 113 kilometri de cale ferată cu două fire şi electrificată, între Braşov şi Sighişoara, în centrul României. După finalizarea lucrărilor, capacitatea liniei va creşte atât pentru transportul de pasageri, cât şi pentru cel de marfă, asigurând în acelaşi timp reducerea timpilor de călătorie, îmbunătăţirea fiabilităţii şi creşterea siguranţei, scrie Agerpres.

Calea ferată face parte din coridoarele TEN-T (Reţeaua transeuropeană de transport) Rin-Dunăre şi Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee. Modernizarea va elimina un punct de congestie de pe aceste rute strategice şi va consolida conexiunile feroviare dintre România şi reţeaua feroviară europeană extinsă.

„Aceasta este o investiţie în oameni, conectivitate şi viitorul României. Prin modernizarea acestei căi ferate strategice, ajutăm milioane de pasageri să călătorească mai eficient, creând în acelaşi timp capacitatea necesară pentru ca mărfurile să fie transportate mai eficient pe calea ferată. În acelaşi timp, consolidăm conexiunile României cu pieţele europene şi sprijinim un transport mai sustenabil. Acesta este exact rezultatul pe care ar trebui să îl genereze investiţiile europene: infrastructură mai bună, care creează oportunităţi pentru oameni, companii şi regiuni”, a declarat vicepreşedintele BEI, Ioannis Tsakiris, în comunicat.

Calea ferată modernizată va permite trenurilor de pasageri să circule cu viteze de până la 160 km/h, iar trenurilor de marfă cu viteze de până la 120 km/h. Se estimează că linia va fi utilizată anual de aproximativ patru milioane de pasageri şi va permite transportul a şase milioane de tone de marfă. De asemenea, pe ruta modernizată vor putea circula trenuri de marfă mai lungi şi mai grele.

Linia va fi echipată cu Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS), contribuind la creşterea siguranţei şi la asigurarea interoperabilităţii operaţiunilor feroviare. Gările şi staţiile vor fi, de asemenea, modernizate pentru a face călătoriile cu trenul mai accesibile, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă.

„Investiţiile de această amploare sunt esenţiale pentru consolidarea potenţialului economic pe termen lung al României. O infrastructură de înaltă calitate creează condiţiile necesare pentru ca întreprinderile să investească, regiunile să se dezvolte, iar oamenii să beneficieze de oportunităţi economice mai mari. Proiectul Braşov-Sighişoara este un exemplu important al modului în care România poate îmbina priorităţile naţionale cu cooperarea europeană pentru a dezvolta o infrastructură care va sprijini creşterea economică şi competitivitatea ţării în anii următori”, a afirmat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Proiectul va contribui, de asemenea, la transferul transportului de la rutier la feroviar, contribuind la reducerea congestionării traficului, a numărului de accidente rutiere, a poluării fonice, a poluării atmosferice şi a emisiilor de gaze cu efect de seră. Totodată, acesta va îmbunătăţi accesibilitatea şi mobilitatea în centrul României, sprijinind coeziunea economică, socială şi teritorială şi consolidând rolul transportului feroviar în reţeaua de transport a ţării. Pe lângă finanţare, proiectul a beneficiat de sprijin consultativ din partea BEI, care a sprijinit autorităţile române în pregătirea şi implementarea acestei investiţii majore şi a contribuit la asigurarea faptului că proiectul este bine pregătit pentru a genera beneficii pe termen lung pentru pasageri, transportul de mărfuri şi economia în ansamblu.

Potrivit unui comunicat separat al Ministerului Finanţelor, documentul a fost semnat la Bucureşti, de ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, în 4 septembrie, şi de reprezentanţii BEI la Luxemburg, în data de 9 septembrie. Împrumutul va fi acordat pe o perioadă de până la 27 de ani şi va sprijini bugetul de stat în acoperirea cofinanţării naţionale. Termenul estimat pentru finalizarea proiectului este anul 2029.

Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) este componenta de finanţare a Uniunii Europene, deţinută de cele 27 de state membre, şi una dintre cele mai mari bănci multilaterale de dezvoltare din lume. În 2025, Grupul BEI a încheiat contracte noi de finanţare şi consultanţă în valoare de 100 miliarde de euro pentru peste 870 de proiecte cu impact puternic în jurul a opt priorităţi principale care susţin obiectivele politicilor UE: acţiunile climatice şi de mediu, digitalizarea şi inovarea tehnologică, securitatea şi apărarea, coeziunea teritorială, agricultura şi bioeconomia, infrastructura socială, parteneriate globale puternice şi uniunea economiilor şi investiţiilor. Pe lângă împrumuturi pe termen lung pentru mari infrastructuri, Grupul BEI atrage investiţii private pentru proiecte şi companii inovatoare, de mare risc, cu un rol tot mai mare pe pieţele europene pentru finanţare de risc, capital de risc, garanţii şi securitizări.

Fondul European de Investiţii (FEI) este filiala Grupului BEI specializată în acordarea de garanţii şi capitaluri proprii pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii şi al start-upurilor din întreaga Europă. Acţionând ca investitor-ancoră, prin reţeaua sa extinsă de bănci şi fonduri de investiţii partenere, FEI mobilizează investiţii private şi cultivă ecosistemul de fonduri de capital de risc pentru a-i susţine pe antreprenorii europeni inovatori.