Calitatea vieţii pe glob scade din cauza conflictelor – EIU

Economica.net
19 08. 2014
globalization_44552000_14462700_44852500

Începând din 2009, nivelul mediu al calităţii vieţii pe glob a scăzut, ”subliniind faptul că ultimii cinci ani s-au caracterizat printr-o creştere a tulburărilor”, potrivit unei anchete efectuate de The Economist Intelligence Unit (EIU).

Potrivit sursei, 51 din cele 140 de oraşe monitorizate au coborât în clasamentul privind calitatea vieţii, care se referă la stabilitate, sănătate, cultură şi mediu, educaţie şi infrastructură. Printre oraşele respective figurează Kiev (Ucraina), Tripoli (Libia) şi Damasc (Siria), care au suferit un declin semnificativ.

Conflictele sunt responsabile pentru multe din cele mai puternice declinuri, estimează EIU.

”Conflictele recente din Ucraina şi Orientul Mijlociu au subliniat declinul continuu la un deceniu după evenimentele destabilizatoare începând cu războiul din Irak până la Intifada palestiniană şi Primăvara arabă”, afirmă EIU.

”Instabilitatea restrânsă a afectat, de asemenea, locuri precum Bangkok”, consideră EIU, referindu-se la luni de zile de violenţe cu caracter politic în Thailanda, izbucnite anul trecut ca urmare a unei lovituri de stat în luna mai.

Melbourne este oraşul cu cel mai mare nivel al calităţii vieţii din lume, păstrându-şi acest loc în clasament timp de cinci ani la rând, fiind urmat de Viena (Austria) şi de Vancouver şi Toronto (ambele din Canada). Alte trei oraşe australiene – Adelaide, Sydney şi Perth – se află în topul celor 10 oraşe ale lumii cu cel mai mare nivel al calităţii vieţii.

Capitala siriană, Damasc, are cel mai scăzut nivel de calitate a vieţii din cele 140 de oraşe din lume monitorizate la acest capitol, fiind urmate de altele, precum Dhaka (Bangladesh), Port Moresby (Papua Noua Guinee), Lagos (Nigeria) şi Karachi (Pakistan).

”Cele care înregistrează cel mai bun scor tind să fie oraşe de nivel mediu în ţări mai bogate cu o densitate a populaţiei relativ scăzută”, se afirmă în raport. ”Aceasta poate favoriza o întreagă gamă de activităţi recreative fără să ducă la niveluri înalte de infracţionalitate ori infrastructură supraaglomerată”, conchide raportul.