Campania de primire de cereri pentru plata pe suprafaţă ar putea fi deschisă pe 25 martie – MADR

‘Ne aflăm în prag de a lansa atât campania de primire de cereri pentru plata pe suprafaţă pe pilonul I, dar şi pentru a lansa primele două măsuri de finanţare pe Dezvoltare Rurală pentru investiţii. Avem toată încrederea să le lansăm săptămâna viitoare, pe data de 25 martie. Deschidem sesiunile pentru investiţii în active fizice, adică investiţii în ferme, cât şi pentru tinerii fermieri, dar şi campania de primire de cereri unice de plată pe suprafaţă’, a spus George Turtoi, la o conferinţă despre implicaţiile reformei PAC 2014 – 2020 asupra perspectivelor de finanţare şi dezvoltare pentru agricultura din România.

Secretarul de stat a explicat care este strategia din spatele noului PNDR 2014 -2020 şi cum vor fi atinse obiectivele de creştere a productivităţii şi valorii adăugate a producţiei, scrie Agerpres.

‘Cred că pentru prima dată de când avem astfel de plăţi europene am reuşit să creăm o strategie care să ducă spre două obiective principale, spre două puncte finale în 2020. Primul este acela de creştere a productivităţii şi a randamentului, iar cel de-al doilea, de a creşte valoarea adăugată a producţiei. Primul lucru se îndeplineşte prin multe măsuri de finanţare, cam toate duc acolo, începând de la partea de comasare a terenurilor, astfel încât să se poată lucra suprafeţe mai mari comasate pentru a avea un randament mai mare şi continuând cu partea de creştere a automatizării în zona de agricultură. În acelaşi timp vorbim şi de stabilizarea veniturilor agricultorilor cu alte tipuri de venituri non-agricole. Toate converg spre a creşte randamentul şi spre a ţine oamenii ocupaţi în agricultură să lucreze terenul’, a afirmat George Turtoi.

Secretarul de stat în MADR a spus că România este polarizată şi că există un procent foarte mic de fermieri, de până în 2%, care deţin şi exploatează aproximativ 50% din suprafaţa ţării, iar restul de 98% exploatează cealaltă jumătate.

‘Ce s-a întâmplat în ultimii 7 ani, având în vedere că nu a fost o strategie foarte coerentă pentru a reuşi să distrugem această polarizare şi să creăm o stabilitate în acest sector? S-a întâmplat ca marii fermieri să absoarbă treptat micii fermieri, unul câte unul. Dacă acest fenomen se continuă şi se finalizează până în 2020 aceeaşi activitate, atunci vom avea o mare problemă socială pentru că toţi oamenii care erau ocupaţi în agricultură ori să aibă nevoie de alte locuri de muncă şi o să aibă nevoie de altă ocupaţie. Lucru pe care dacă nu avem o zonă industrială unde să îi poţi coopta sau altă zonă unde să-şi găsească obiectul de activitate va crea o foarte mare problemă socială. Atunci s-a ales a doua variantă, aceea de a nu continua să menţinem această stare de polarizare prin nişte plăţi care menţin letargia micilor agricultori, ci pentru a-i încuraja să se asocieze, să formeze cooperative şi grupuri de producători’, a explicat Turtoi.

Acesta a mai spus că există unele dificultăţi în ceea ce priveşte convingerea agricultorilor că noile cooperative nu sunt cele de pe vremea comunistă. Generaţiile mai tinere au înţeles diferenţa şi au început să formeze cooperative, mai ales în zona de vest a ţării.

Camera de Comerţ Italiană pentru România (CCIpR) şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză (CCIFER), cu sprijinul Departamentului Economic al Ambasadei Franţei în România, organizeză conferinţa despre implicaţiile reformei PAC 2014 – 2020 asupra perspectivelor de finanţare şi dezvoltare pentru agricultura din România.