Când vor scădea preţurile la energie şi la materii prime până la „normalizare”? Ce spune FMI

Purtătorul de cuvânt al FMI, Julie Kozack, a declarat la o conferinţă de presă că în următoarea actualizare din 8 iulie a raportului „World Economic Outlook” FMI va decide dacă va continua cu cele trei scenarii de creştere prezentate în aprilie şi care depind de evoluţii din Iran. În condiţiile în care în mai Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă, menţinând cotaţia barilului de petrol peste 100 de dolari, Kozack a spus că economia globală trece de la „scenariul de referinţă”, care previziona o încheiere rapidă a conflict, la „scenariul advers”, cu o creştere a PIB-ului mondial de 2,5% în 2026, scrie Agerpres.

În cazul „scenariului advers”, pe ansamblul acestui an cotaţia medie a barilului de petrol era de 100 de dolari, dar, de asemenea, exista o înăsprire a condiţiilor financiare şi o creştere a aşteptărilor inflaţioniste. Joi, Kozack a explicat că aşteptările inflaţioniste sunt bine ancorate, unele bănci centrale majorând dobânzile, iar condiţiile financiare rămân relaxate, atât pieţele avansate cât şi cele emergente având acces la pieţele internaţionale de finanţare.

Cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna august s-a tranzacţionat joi în jur de 73 dolari, cel mai redus nivel înainte de 28 februarie, când a izbucnit războiul din Iran.

De asemenea, Kozack a declarat că preţurile la metale, uree şi alte îngrăşăminte au scăzut după reluarea livrărilor din ţările din Golf, dar va fi nevoie de timp pentru deplina normalizare a preţurilor şi a comerţului.

„Acesta înseamnă că va fi nevoie de timp înainte de a reveni la starea normală, şi desigur, că va rămâne în vigoare acordul”, a afirmat oficialul FMI.

Cea mai mare îngrijorare a FMI este legată de impactul conflictului asupra statelor în curs de dezvoltare importatori neţi de energie, cu rezerve fiscal reduse sau stocuri scăzute de petrol şi alte materii prime, în special din Africa, a apreciat Kozack.