Economiile din Balcani, pârjolite de caniculă

 În timp ce şi o bună parte din nord-vestul SUA este devastat de secetă, vremea neobişnuit de caldă şi uscată a afectat şi mare parte din principalele terenuri agricole ale Europei, extinzându-se din estul Italiei până în Balcani şi la Marea Neagră, în Rusia până în Siberia de vest şi în Kazahstan, constată vineri Financial Times.

Canicula a determinat pene de curent, a stârnit peste 300 de incendii de vegetaţie în Bulgaria şi a provocat o epidemie de alge în Marea Azov, în sud-estul Ucrainei, înroşind apele, potrivit martorilor.

În oraşe, temperaturile s-au apropiat de valori-record, începând din iunie şi prima parte a lui iulie. La Budapesta, săptămâna aceasta au fost înregistrate 37,7 grade Celsius, doborând recordul anterior de 35,8 stabilit în 1939. La Kiev, s-au înregistrat 37,4 grade Celsius, a doua cea mai ridicată temperatură din ultimii 112 ani, cu o fracţiune mai scăzută faţă de recordul din 2010.

Tot săptămâna aceasta, la Podgorica, capitala Muntenegrului, au fost 43,5 grade Celsius, cea mai ridicată temperatură de la începutul înregistrărilor, acum 50 de ani. Guvernul i-a sfătuit pe cetăţeni să rămână în case între orele 10 dimineaţa şi 6 după-amiaza.

În Balcani şi în Ucraina, valul de arşiţă urmează uneia din cele mai aspre ierni de când se ştie, cu temperaturi sub -30 de grade Celsius, căderi masive de zăpadă şi îngheţ până şi pe Marea Neagră.

Cel mai neliniştitor aspect îl constituie probabil avertismentele că astfel de extrem vor tot apărea. Directorul Centrului naţional de meteorologie al Ucrainei, Mykola Kulbida, a precizat că în această vară temperaturile au fost cu 10-12 grade peste cele normale. Kulbida dă vina pe încălzirea globală şi apreciază că în viitor se vor înregistra temperaturi similare. ‘Lucrurile vor fi similare în următorii 10 ani’, prevede specialistul ucrainean.

Arşiţa schimbă obiceiurile de consum şi le creează probleme producătorilor de energie electrică. Compania românească Hidroelectrica a anunţat săptămâna aceasta reducerea cu peste un sfert a producţiei din cauza scăderii dramatice a nivelului apelor Dunării şi altor râuri.

Compania ungară de distribuţie a electricităţii Mavir a anunţat în ce o priveşte că – în parte şi din cauza crizei economice – cererea nu a depăşit-o pe cea din vara fierbinte a lui 2007. Dar, în ultimul deceniu, folosirea tot mai intensă a aparatelor de aer condiţionat a dus la reducerea decalajului dintre vârfurile de cerere din iarnă şi din vară de la circa 20 la sută la doar 1,5%.

Cel mai mare impact este însă cel asupra agriculturii. Ministerul român al Agriculturii a precizat că 47% din recolta de porumb la hectar este afectată în diferite grade de secetă, fiind recolta care a avut cel mai mult de suferit. Agricultorii unguri spun la rândul lor că seceta a redus cu aproape 40% recolta de porumb – una din cele mai importante culturi ale ţării – provocând pierderi de până la 200 miliarde de forinţi /890 milioane de dolari/.

Valul de arşiţă, după îngheţurile din primăvară, au ‘dăunat grav culturilor agricole din Ungaria’, potrivit lui Peter Toth, directorul companiei de consultanţă agricolă Agra Europa, cu sediul la Budapesta.

‘Preţurile mai mari ale cerealelor creează o problemă serioasă şi pentru zootehnie, şi mai ales producţiile de carne de porc şi pasăre îşi pierd competitivitatea’, afirmă acesta.

În Ucraina, producţia de grâu se prevede că va scădea cu aproape o treime, dar recolta de cereale nu ar urma să scadă decât cu foarte puţin date fiind suprafaţele mai mari cultivate. Responsabilii din domeniu estimează că exporturile de cereale vor fi de 12,7 milioane de tone anul comercial următor, comparativ cu 14 milioane în perioada anterioară.

Această cifră ar fi suficientă ca Ucraina să devină al treilea exportator global de cereale după SUA şi Argentina, potrivit lui Konstantin Fastoveţ, analist în probleme agricole la banca de investiţii Troika Dialog din Kiev.

Mykola Kulbida de la Centrul de meteorologie al Ucrainei consideră că agricultorii din regiune va trebui să-şi adapteze producţiile la noul climat. ‘Adaptarea sectorului agricol se află încă la nivel de idee, nu de fapte’, punctează acesta.