Tehnologia de carbon care, printre altele, ar putea asigura viitorul motorului termic, se testează în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei, va testa la rafinăria Petrobrazi o nouă tehnologie de captare și utilizare a carbonului, care are avantajul de a folosi dioxidul de carbon care nu mai este eliberat în atmosferă pentru a produce o substanță cu multiple utilizări și nu de a-l stoca în subteran.

Deocamdată este vorba despre un proiect demonstrativ, care a părăsit laboratorul și este testat în intalații industriale existente. ConsenCUS, care a fost inițiat în anul 2021, este un proiect destinat inovării pe durata a 4 ani, finanțat de Comisia Europeană prin programul Orizont 2020. Proiectul își propune să demonstreze viabilitatea unei noi tehnologii aplicabile sectoarelor în care reducerea emisiilor de carbon este dificilă, cum ar fi rafinăriile de petrol, fabricile de ciment sau unitățile metalurgice.

Acest proiect este derulat de un consorțiu format din 19 instituții de cercetare de top și companii inovatoare din Europa, și este unul din multele (acum ar fi 26, potrivit repreznetanților unora din entitățile din proiect cu care am avut o scurtă discuție) care încearcă să dezvolte tehnologii de captare, stocare și/sau utiulizare a carbonului, proces care estre văzut drept una dintre soluțiile prin care se va atinge neutralitatea climatică.

Ce face ConsenCUS

Practic, un echipament creat în laborator se testează în condițiile reale ale unor instalații industriale. Primul test., efectuat cu succes, a fost făcut la o fabrică de ciment din Danemarca, al doilea este făcut la o rafinărie de petrol, la Petrobrazi în România și apoi instalația va fi utilizată la o fabrică de producție de magneziu, în Grecia.

Testele de la rafinăria Petrobrazi se vor face timp de patru luni.

Este practic vorba despre trei unități, care se montează la situl industrial. O primă unitate practic extrage CO2 din fumul expulzat din aer, folosind un solvent utilizat la scară largă, hidroxidul de potasiu. CO2 este captat în acest solvent printr-un proces electrochimic, iar fumul care rămâne să iasă în atmosferă este curat. A doua unitate extrage din acest solvent dioxidul de carbon, urmând ca CO2 pur să fie folosit de următoarea instalație, unde se va produce formiatul de potasiu, o substanță cu mai multe utilizări.

Scopul inițiatorilor – la care s-a raliat și Petrom punând la dispoziție instalaâia industrială și suportând o parte din costurile expermientului este, mai întâi, de a vedea cum se comportă instalația, cu ce rezultate, și ce consumuri și costuri – fiind mai multe procese electrochimice, implică un consum ridicat de energie electrică. Apoi, ideea este de a putea dezvolta această tehnologie pentru se putea în final susține comercial, în condițiile de piață, dar o piață  în care în viitor toate tehnologiile care emit carbon vor fi penalizate prin plata certificatelor de emisii. Cu alte cuvinte, este posibil ca formiatul de potasiu “verde”, obținut prin utilizarea CO2 să fie mai scump, în final, decât cel obținut prin metodele clasice actuale, dar, având în vedere că nu va fi taxat, s-ar putea să devină un business case și să apară o piață pentru el.

Proiectul este derulat de un consorțiu format din 19 instituții de cercetare de top și companii inovatoare: Universitatea din Groningen, New Energy Coalition (NL), Wetsus (NL), Coval Energy (NL), Universitatea Tehnică din Danemarca (DK), Studiul geologic al Danemarcei și Groenlandei (DK), Danish Gas Technology Centre (DK), Aalborg Portland (DK), Universitatea Heriot-Watt (UK), Universitatea Robert Gordon (UK), Net Zero Technology Center Ltd (UK), British Geological Survey (Marea Britanie), Centrul pentru Cercetare și Tehnologie Hellas, Grecian Magnezite (GR), OMV Petrom, Energy Policy Group (RO), Universitatea Zhejiang, Universitatea Jiao Tong din Shanghai (CN) și Universitatea din Calgary (CA).