În 2024, ponderea totală a cărbunelui în producţia de energie electrică a fost pentru prima dată sub 10%, iar în 2025 s-a redus şi mai mult, ajungând la nivelul cel mai de jos, de 9,2%, scrie Agerpres.
În 1990, cărbunele reprezenta mai mult de o treime din producţia totală de energie electrică în Uniunea Europeană. În 2000, ponderea totală a cărbunelui a scăzut la 30,4%, o tendinţă care a continuat, cu uşoare reveniri, în 2011-2012 şi 2021-2022, până când a ajuns la ca mai redusă pondere, în 2025.
În 1990, huila şi lignitul erau a doua şi a treia cea mai mare sursă a producţiei de energie electrică, cu 19,8% şi, respectiv, 15,3% din producţia brută. În contrast, în 2025, huila şi lignitul erau a şaptea şi a şasea cea mai mare sursă a producţiei de energie electrică, în urma energiei termice nucleare, gazelor naturale şi combustibililor regenerabili. Ambele tipuri de cărbune au fost depăşite de energia termică nucleară în 1994, de gazele naturale în 2019, de energia hidro şi eoliană în 2023 şi de de energia solară în 2024.
Reducerea utilizării cărbunelui pentru producerea de energie electrică este cuplată cu nivelul scăzut record al producţiei şi consumului de cărbune. Consumul de huilă şi lignit în UE a atins anul trecut un minim istoric, de 107 milioane de tone şi, respectiv, 184 milioane de tone.
Unele state membre UE au renunţat la cărbune în ultimii ani. În 2021, Portugalia a oprit folosirea huilei în producerea de energie electrică, iar în 2024, Slovacia a renunţat la producţia de lignit, astfel încât doar opt state membre rămân producători de lignit.