Lista cauzelor insolvenţei Hidroelectrica

Raportul administratorului judiciar al Hidroelectrica a relevat principalii factori care au dus la intrarea în insolvenţă a companiei. Printre aceştia, contractele cu "băieţii deştepţi", contractele cu filialele Hidroserv, beneficiile uriaşe acordate salariaţilor, decizii defavorabile ale Autorităţii de Reglementare sau seceta
Florin Cojocaru - vin, 17 aug. 2012, 08:59
Lista cauzelor insolvenţei Hidroelectrica

Intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica s-a făcut ca urmare a concurenţei mai multor factori subiectivi ca existenţa contractelor bilaterale cu „băieţii deştepţi”, beneficiile exagerate ale salariaţilor, acordarea unor contracte la preţuri nejustificate către filialele Hidroserv sau derularea unor investiţii care nu se justifică şi obiectivi precum seceta prelungită ori obligaţiile impuse Hidroelectrica pe piaţa reglementată, se arată în raportul administratorului judiciar, obţinut de ECONOMICA.NET.

Cel mai mare factor subiectiv de dezechilibru au fost contractele cu „băieţii deştepţi” care au produs, în perioada 2006 – 2011 o pagubă de 1,1 miliarde de euro societăţii. Acestea au fost prelungite succesiv în mandatele mai multor miniştri precum Codruţ Sereş, Varujan Vosganian ori Adriean Videanu.

Costurile cu personalul se ridică la 100 de milioane de euro anual nivel menţinut constant în ultimii ani indiferent că anul a fost unul bun sau unul prost. Aceste costuri reprezintă circa 14% din veniturile companiei, nivel considerat exagerat de administratorul judiciar, mai ales în condiţiile în care ultimii doi ani au fost slabi pentru Hidroelectrica din cauza secetei care a afectat România. Potrivit raportului, salariile reprezintă doar 41% din veniturile celor 5.200 de salariaţi, restul fiind sporuri, bonificaţii şi tichete de masă.

Contractele cu filialele Hidroserv s-au făcut, într-o bună măsură, la preţuri dezavantajoase pentru Hidroelectrica acestea fiind „centre de cost şi nu de profit” pentru societate.

Factorul obiectiv secetă a făcut ca producţia Hidroelectrica de 19,3 TWh dintr-un an normal să ajungă acum la circ 13TWh. Mai puţină energie produsă înseamnă mai puţini bani obţinuţi din vânzarea ei.

Un alt factor obiectiv a fost decizia Agenţiei de Reglementare în Energie ca Hidroelectrica să-şi suplinească pentru 2012 cantitatea de energie livrată pe reglementat de la 4,5 la 5,5 TWh concomitent cu scăderea preţului de la 98,4 lei/MWh la 72,27 lei/MWh deşi societatea se afla în forţă majoră. „ Un preţ de 72,27 de lei şi un cost de 125 de lei conduce la o pierdere programată de circa 290 de milioane de lei pentru acest an”, se arată în raport.

Raportul a fost elaborat de administratorul judiciar Euro Insol prin practicianul în insolvenţă Remus Borza.

Te-ar mai putea interesa și
Comisia Europeană a aprobat schemele de ajutor de stat pentru companiile mari consumatoare de energie din Bulgaria, Germania și Slovenia
Comisia Europeană a aprobat schemele de ajutor de stat pentru companiile mari consumatoare de energie din Bulgaria, Germania ...
Comisia Europeană a aprobat, joi, schemele de ajutor de stat prin care se oferă o reducere temporară a preţurilor energiei electrice pentru întreprinderile mari consumatoare de energie din......
UNSAR: Companiile de asigurări au plătit zilnic despăgubiri de 7 milioane de lei în 2025 în baza polițelor CASCO
UNSAR: Companiile de asigurări au plătit zilnic despăgubiri de 7 milioane de lei în 2025 în baza polițelor CASCO
Despăgubirile plătite de asigurători în baza polițelor facultative CASCO au depășit 2,56 de miliarde de lei în 2025, ...
Lege pentru primării şi consilii judeţene – Plafon maxim de 3 miliarde de lei la împrumuturile contractate de autoritățile publice locale
Lege pentru primării şi consilii judeţene – Plafon maxim de 3 miliarde de lei la împrumuturile contractate de autoritățile ...
Guvernul a aprobat, joi, un proiect de hotărâre care prevede că, pentru anul 2026, plafonul maxim pentru contractarea ...
Platformă unică naţională pentru gestionarea accesului muncitorilor străini – Work in Romania – Proiect OUG
Platformă unică naţională pentru gestionarea accesului muncitorilor străini – Work in Romania – Proiect OUG
Guvernul va gestiona accesul lucrătorilor străini pe piaţa muncii din România printr-o platformă unică naţională, ...