”În 2026 nu vom vedea neapărat o schimbare bruscă de direcție pe piețele financiare, ci mai degrabă o continuare a ceea ce observăm deja: dobânzi care revin treptat la niveluri mai apropiate de normal și un apetit ceva mai mare pentru risc, dar și pentru active defensive”, spune Radu Pădurean.
Anul 2026 se conturează ca unul în care tehnologia și inovația – în special inteligența artificială (AI) – vor juca un rol central pe piețele bursiere globale. Deși piețele din SUA rămân atractive, cu un potențial semnificativ de creștere a indicilor, există argumente solide pentru extinderea expunerii către Europa și piețele emergente, unde fundamentele economice și evaluările pot fi, în unele cazuri, mai favorabile.
Dobânzile, inflația, creșterea economică amplifică volatilitatea ceea ce îndeamnă la diversificareaq portofoliului investițional
La capitolul provocări, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată, ceea ce înseamnă că nu toate companiile sau regiunile vor beneficia în aceeași măsură. Evaluările ridicate din zona tech/AI ridică semne de întrebare privind posibile corecții, în special dacă profiturile nu confirmă așteptările sau dacă presiunea costurilor – de la energie la costul capitalului – se intensifică. În plus, dobânzile, inflația și evoluțiile macroeconomice globale pot amplifica volatilitatea, ceea ce face ca selecția atentă, diversificarea și gestionarea activă a riscului să fie esențiale.
Și totuși, ”Dacă ne uităm la dinamica ultimilor ani, 2026 are toate șansele să fie un an efervescent, dar nu neapărat „ușor”. Ne așteptăm la o piață activă, cu volume investiționale în creștere. În zona instrumentelor cu potențial mai mare de randament, aș pune în prim-plan acțiunile de creștere bine fundamentate (atât companii mari, cât și small/mid cap), ETF-urile tematice (AI, defense, green, infrastructură, health) și, pentru investitorii cu apetit ridicat la risc, anumite small caps sau expuneri legate de active digitale – cu mențiunea clară că aici vorbim de un risc semnificativ mai mare”, apreciază Radu Pădurean.
2026, un an presărat de corecții de preț și accentuarea diferențelor între anumite regiuni economice
Partea mai puțin confortabilă este că „efervescență” înseamnă și volatilitate. 2026 va fi, cel mai probabil, un an cu mișcări rapide, perioade de corecții și diferențe tot mai vizibile între sectoare și regiuni. De aceea considerăm ETF-urile un pilon important în portofolii: oferă diversificare, costuri reduse și acces facil la teme și regiuni întregi, nu doar la o singură companie. Fluxurile de capital direcționate către ETF-urile europene din 2024–2025 arată clar această tendință.
”Din perspectiva Freedom24, un portofoliu solid înseamnă combinații între acțiuni de creștere și sectoare defensive, ETF-uri diversificate global, plus o componentă de venit fix și numerar pentru a profita de corecții. Rolul nostru este să le oferim investitorilor români atât acces la o gamă cât mai largă de instrumente – acțiuni, ETF-uri, fonduri de obligațiuni –, cât și contextul și informațiile de care au nevoie pentru a lua decizii informate, nu impulsive”, spune reprezentantul Freedom24.
Inteligență artificială, energie verde, sănătate și defense
După cum arată deja fluxurile de capital și planurile marilor companii pentru 2025–2026, principalele zone de creștere sunt clar în jurul tehnologiei și energiei. În primul rând, ecosistemul AI – de la semiconductori și servere pentru centre de date, la software, cloud și securitate cibernetică – rămâne un motor foarte puternic de investiții.
”Vedem cheltuieli record din partea marilor furnizori de cloud, cum ar fi Amazon, Microsoft și Google, dar și o nevoie masivă de capacitate de calcul din partea companiilor tradiționale, care își integrează treptat soluții de inteligență artificială în operațiunile de zi cu zi. Asta se traduce într-o cerere ridicată pentru infrastructură de date, echipamente, servicii software și soluții de securitate, cu potențial important de creștere pe termen mediu și lung”, spune Pădureanu.
De asemenea, un potențial de creștere important este identificat în jurul sectoarelor strategice și de reziliență: apărare și aerospațial, infrastructură (atât fizică – transport, construcții, utilități – cât și digitală – rețele, telecom, cloud), automatizare industrială, plus healthcare și biotehnologie. În sănătate și biotech, inovația tehnologică, îmbătrânirea populației și nevoia de servicii medicale mai eficiente creează o cerere structurală pe termen lung.
Noile realități economice vor determina și o schimbare a comportamentului investitorilor. Una din caracteristici va fi probabil trecerea de la o abordare mai degrabă „speculativă” la una tot mai structurată, bazată pe portofolii bine gândite și pe sectoare cu potențial de creștere pe termen lung.
Sectoarele cu potențial de creștere pe termen lung vor fi probabil prioritare în locul trendurilor de moment din piață
”Vor conta mult mai mult disciplina și analiza, nu doar urmărirea „trendului momentului”. Investitorii vor fi mai atenți la combinația dintre randament și risc, la calitatea companiilor în care investesc – adică la modele de business sustenabile, bilanțuri solide, avantaje competitive reale – și la rolul fiecărui instrument în portofoliu: ce protejează, ce aduce creștere, ce oferă lichiditate”.
În acest context, vom vedea tot mai des portofolii construite în jurul unor sectoare de creștere precum inteligența artificială, energia verde, sănătatea și defense, combinate cu zone mai defensive și instrumente de venit fix. Pentru investitorii de retail, asta se traduce, de multe ori, într-un interes crescut pentru ETF-uri tematice și sectoriale, dar și pentru fonduri de obligațiuni, pentru că acestea oferă expunere diversificată pe trendurile importante fără a paria pe o singură companie. Practic, investitorii vor încerca să îmbine potențialul de creștere cu o protecție rezonabilă la șocuri, într-un mediu în care volatilitatea va rămâne prezentă.
Evident, toate acestea sunt observații generale de piață – fiecare investitor trebuie să își calibreze expunerile în funcție de profilul de risc și de orizontul de timp. Un tânăr care investește pe 20–30 de ani are o toleranță la volatilitate diferită față de cineva care se apropie de pensionare. În esență, adaptarea înseamnă mai multă disciplină, diversificare inteligentă și decizii luate pe bază de informație și strategie, nu de emoție sau reacții la titlurile de moment.