Care sunt principalele riscuri pentru ţinta de 6,25% la deficitul bugetar în 2026 – opinie Consiliul Fiscal

„Rectificarea bugetară din acest an are loc cu întârziere, din cauza unei crize politice majore. Această criză a creat multă incertitudine şi a afectat în mod inerent evoluţia economiei, dincolo de impactul contracţionist al corecţiei bugetare. Aversiunea faţă de risc a fost alimentată de criza politică, ce probabil explică parţial şi diminuarea investiţiilor străine directe în economie. Mediul internaţional foarte ostil (războaie îndelungate, o nouă creştere a preţurilor la energie şi materii prime, ce sunt denominate în dolari SUA, o înăsprire a politicilor monetare ale FED şi BCE, care reverberează pe pieţele financiare internaţionale, etc.) a lovit în plus economia autohtonă. Rectificarea era prima urgenţă a noului Guvern şi va elimina din întârzieri la plata unor facturi”, se arată în opinia CF citată de Agerpres.

Conform sursei citate, se impunea adoptarea unei rectificări bugetare care să actualizeze nivelurile proiectate ale veniturilor şi cheltuielilor în raport cu execuţia bugetară curentă şi cu dinamica macroeconomică.

„Totodată, rectificarea bugetară urmăreşte şi asigurarea fondurilor pentru desfăşurarea normală a activităţii unor ordonatori principali de credite până la finele anului, pentru asigurarea continuităţii în acordarea medicamentelor, materialelor şi prestărilor de servicii cu caracter medical, pentru alte programe şi facilităţi acordate elevilor şi persoanelor cu handicap grav şi pentru achitarea plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale. Deficitul cash anunţat de MF la 9 luni, de 3,8% din PIB, este mult inferior faţă de cifra consemnată în anul trecut pentru aceeaşi perioadă (5,35%)”, menţionează CF.

Potrivit instituţiei, acest deficit este de judecat şi în raport cu eventuale întârzieri de plăţi.

„Sume vehiculate în dezbaterea publică şi ce pot fi numite generic „întârzieri de plată” pot intra în câteva categorii: eventuale întârzieri în achitarea unor facturi din ceea ce era prevăzut în buget pentru programul Anghel Saligny (deci, nu proiecte care nu au avut prevăzută finanţare prin buget); eventuale rambursări la plata TVA; nevoi ale unor ministere ce au survenit în execuţia bugetară, dat fiind că bugetul nu poate prevedea totul (aici intervine chiar rolul unei rectificări de a reamenaja execuţia bugetară pentru a acoperi urgenţe în unele domenii, precum sănătatea); obligaţii ce apar în mod intempestiv şi care apasă bugetul public (cum este suma câştigată de magistraţi în instanţă); şi, nu în cele din urmă, caracteristica anului 2026, care a suprapus realizarea unor proiecte din PNRR în acest an, ceea ce a pus presiune pe bugetul public pentru a se asigura cofinanţări şi, mai ales, prezintă un decalaj mare privind rambursarea banilor din partea Comisiei Europene”, subliniază CF.

Potrivit opiniei, criza politică a îngreunat emiterea de obligaţiuni ale României, ceea ce a creat dificultăţi în a se asigura fluxuri de lichidităţi.

„Este necesară o abordare echilibrată când se vorbeşte despre zeci de miliarde de lei, care ar fi omise în calculele privind execuţia bugetară. Nu trebuie subestimat că execuţia bugetară din România este urmărită cu atenţie de către CE şi agenţiile de rating, că nimeni nu îşi permite să jongleze cu cifre. România are încă de trecut un test de credibilitate în 2026, pentru a evita depunctarea ratingului suveran. Iar discuţii publice exacerbate nu ajută! Ajustarea deficitului bugetar în 2025 şi 2026 a permis României să evite o retrogradare a riscului suveran de către principalele agenţii de rating. Dar, dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje, retrogradarea riscului suveran devine iminentă. Cotaţiile împrumuturilor suverane ale României exprimă percepţia pe care pieţele o au privind economia noastră, perspectiva consolidării fiscale, situaţia politică. Instalarea unui guvern cu „puteri depline” era absolut necesară, în timp ce recurgerea la alegeri anticipate, cum reclamau diverse voci, ar fi invitat depunctarea riscului suveran al României prin prelungirea crizei politice şi amplificarea incertitudinilor”, arată Consiliul Fiscal.

Totodată, economiştii menţionează că asigurarea necesarului de finanţare a deficitului şi refinanţării datoriei publice a fost considerabil îngreunată de criza politică.

De asemenea, ei susţin că cea mai mare sursă de risc pentru execuţia bugetară din acest an este absorbţia fondurilor europene, iar alte riscuri sunt reprezentate de şocuri externe.

„Cea mai mare sursă de risc pentru execuţia bugetară din acest an este absorbţia fondurilor europene, rambursarea sumelor de care poate beneficia România şi care sunt prinse în proiecţia de buget. Alte riscuri pentru execuţia bugetară sunt reprezentate de posibile alte şocuri externe şi presiuni pe buget ce decurg din diverse obligaţii ale statului, mai vechi sau de dată recentă, cum sunt obligaţiile faţă de magistraţi. Acestea din urmă, ca şi alte obligaţii, pot fi eşalonate pentru a atenua impactul pe buget”, se arată în documentul citat.

Pe de altă parte, Consiliul Fiscal reafirmă că lupta contra evaziunii fiscale şi optimizărilor fiscale este esenţială pentru creşterea veniturilor fiscale şi continuarea corecţiei fiscal-bugetare.

„Pot fi ajustate şi cheltuieli bugetare în acest scop. Precum în proiecţiile anterioare, o evoluţie mai defavorabilă a PIB este posibilă, însă ea este compensată, în cazul proiecţiei CNSP, de prognoze privind deflatorul PIB prudente, ceea ce întăreşte realismul şi, implicit, probabilitatea de materializare a prognozei de PIB nominal. Este de remarcat că dinamica economiei naţionale şi structura acesteia (cu accent pe absorbţia internă – formarea brută de capital fix şi consum final) sunt ilustrate şi de dimensiunea dezechilibrului extern care, deşi în ajustare în prognoza CNSP, rămâne ridicat – deficitul contului curent al balanţei de plăţi este proiectat de CNSP a fi de 7,7% din PIB în 2026 – pondere în PIB semnificativ peste pragul de 4% din Procedura de Dezechilibre Macroeconomice a CE”, se mai precizează în Opinia CF cu privire la prima rectificare bugetară din acest an.

Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de cheltuieli bugetare reflectă o actualizare a acestora în raport cu execuţia bugetară pe primele 9 luni ale anului, fiind prevăzut şi un plafon pentru categoria nou introdusă de cheltuieli aferente planului SAFE.

Conform CF, deşi agregatul de bunuri şi servicii a fost revizuit ascendent, este necesar un control strict al acestuia pentru încadrarea în anvelopa proiectată.

„Pe baza coordonatelor revizuite ale construcţiei bugetare şi ale evoluţiilor relevate de execuţia pe primele 9 luni ale anului, există premise ca deficitul bugetar cash din acest an să atingă ţinta de 6,25% din PIB, sub rezerva unor riscuri care au fost evocate în analiza Consiliului Fiscal. Privind deficitul cash, raportul ce va fi prezentat de Ministerul Finanţelor va aduce lămuriri în acest sens. Îndeplinirea angajamentului României de reducere a deficitului în cadrul procedurii de deficit excesiv este judecată prin prisma deficitului calculat după metodologia europeană (ESA), care nu este influenţat de amânarea unor plăţi deoarece înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor se realizează pe bază de angajamente. Însă, spre deosebire de execuţia cash, care este disponibilă lunar, calculul deficitului ESA este definitivat după încheierea anului calendaristic. Din raţiuni ce pot fi rezumate la contribuţia fondurilor europene, majoritatea nerambursabile, la creşterea economiei reale şi implementarea reformelor structurale, precum şi la menţinerea echilibrelor fiscal-bugetare şi financiar-valutare, CF urmăreşte în mod sistematic evoluţia absorbţiei acestor fonduri”, subliniază sursa citată.

În privinţa fondurilor structurale şi de coeziune (FSC) nerambursabile din CFM 2021-2027, la finele lunii septembrie 2026, potrivit datelor publicate de MIPE, coroborate în condiţii de comparabilitate temporală cu cele publicate de MF, rata de absorbţie efectivă era de 30,8% (Programe Naţionale) şi 27,4% (total Programe Naţionale şi Regionale).

Pe ansamblul PNRR, la finele lunii septembrie 2026, rata de absorbţie efectivă (exclusiv prefinanţări) era de 54,9%, pe componenta granturi fiind de 63,8%, iar pe componenta împrumuturi, de 36,4%.

Bugetul pe anul 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanţărilor PNRR programate pentru acest an (circa 8 miliarde euro, din care 6,5 miliarde euro componenta granturi şi 1,5 miliarde euro componenta împrumut), în corelare cu cheltuielile planificate pentru investiţii şi reforme. În consecinţă, încasarea sumelor aferente cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate şi pentru respectarea ţintei de deficit bugetar, subliniază Consiliul Fiscal.

Potrivit CF, extrem de importantă pentru rectificarea bugetară din 2026 şi construcţia bugetului pe anul 2027 este corelarea creditelor bugetare destinate proiectelor din PNRR cu tranşele de plată rămase de încasat şi cu plăţile care pot fi efectiv realizate până la 31 decembrie 2026. Punctele reper pentru construcţia bugetului pe anul 2027 sunt reprezentate de nivelul cheltuielilor curente cu caracter permanent (personal, asistenţă socială, dobânzi), impactul bugetar al actelor normative adoptate care intră în vigoare sau produc efecte în 2027, diferenţele de plată din contractele încheiate în cadrul PNRR, angajamentele legale aferente investiţiilor publice aflate în execuţie, precum şi angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE pentru apărare.