Cartofii fierbinţi din mâinile viitorului prim-ministru al României

Guvernul Cioloş lasă şi el moştenire viitorului Executiv un set de probleme pe care le-a moştenit, care n-au fost tranşate în anul în care a ocupat Palatul Victoria, dar care trebuie rezolvate de viitorul Guvern. Unele dintre ele, destul de repede. ECONOMICA.NET a selectat cinci astfel de probleme, pe care vi le prezentăm în continuare.
Economica.net - joi, 08 dec. 2016, 22:02
Cartofii fierbinţi din mâinile viitorului prim-ministru al României

Timbrul de mediu

Nici Executivul Cioloş nu a rezolvat spinoasa problemă a timbrului mediu, fostă taxă de poluare, fostă taxă de primă înmatriculare. Introdusă acum aproape 10 ani pentru a limita achiziţiile de maşini second-hand din Vestul Europei, taxa a fost modificată de mai multe ori, dar, în general, statul pierdea în instanţă procesele cu oamenii care îl dădeau în judecată. În ultima sa formă, timbrul de mediu se plăteşte la înmatricularea oricărei maşini, şi este calculat în funcţie de vechimea maşinii, de capacitatea cilindrică şi de nivelul de poluare. Toţi românii care au plătit o variantă mai veche ai taxei primesc, eşalonat, banii înapoi, la cerere, dar şi această ultimă formă a taxei a fost declarată ilegală de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Actualul ministru al Mediului a vorbit despre necesitatea modificării taxării. Cristiana Paşca Palmer a vorbit despre posibilitatea ca taxa să fie înlocuită cu o contribuţie care să fie inclusă în preţul carburanţilor, şi care să fie plătită de toţi şoferii din România. Ministrul a spus că ar fi vorba despre doi lei la un plin.
Pe de altă parte, Parlamentul a adoptat o lege prin care dispar 102 taxe, iar timbrul de mediu se numără printre ele. Legea a fost trimisă de preşedinte la Curtea Constituţională. Guvernul a atenţionat că dacă nu se va mai aplica niciun fel de taxă, nu va mai putea finanţa programele Rabla şi Rabla Plus.
Noul Guvern va trebui aşadar să decidă cum va arăta noul sistem de taxare a emisiilor maşinilor.

Redevenţele petroliere

De câţiva ani de zile se discută despre modificarea sistemului de redevenţe petroliere. Acum, acestea sunt cuprinse între 3,5% şi 13,5% din preţul producţiei realizate de fiecare zăcământ, în funcţie de puterea lui. Iniţial, Guvernele au fost acuzate că nu măresc aceste redevenţe, care au fost menţinute la acest nivel timp de 10 ani, până în 2014, din cauza obligaţiilor asumate prin contractul de privatizare al Petrom. După ieftinirea accentuată a petrolului, introducerea de noi taxe (celebra taxă pe stâlp, care va fi eliminată din 2017, impozitul suplimentar de 60%), în paralel şi cu investiţiile masive în explorarea Mării Negre, industria petrolieră a cerut ea un sistem diferenţiat de taxare.
Actualul Guvern lasă moştenire celui viitor un proiect de modificare a redevenţelor care de fapt nu modifică nivelurile actuale de taxare, dar introduce un sistem de deductibilităţi pentru producţia de ţiţei şi gaze din zăcămintele offshore. Rămâne de văzut dacă noul Guvern îl va aproba aşa sau îl va modifica.

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

Este cel mai ambiţios proiect al României pe partea de generare de electricitate de la căderea comunismului încoace, demarat de mai mulţi ani, oprit şi reluat. După mai mulţi ani de discuţii cu parteneri occidentali, singurii care vor să construiască cele două reactoare, care ar asigura acum mai mult de 10% din consumul României sunt chinezii.
În noiembrie 2015, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro, în parteneriat public-privat.
Proiectul presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh, proiect care a debutat în perioada comunistă, centrala fiind proiectată să aibă cinci unităţi.
Negocierile cu investitorii chinezi ar urma să fie finalizate în această lună, iar chestiunea spinoasă ţine de eficienţa economică: la acest volum al investiţiilor, energia electrică ar trebui să aibă un preţ de două ori mai mare decât preţul de acum de pe piaţă, pentru ca investitorii să-şi recupereze costurile, pe toată durata de viaţă a reactorealor. În cazul acestor tipuri de proiecte se foloseşte ceea ce se cheamă contractul de diferenţă. Adică, în linii mari, statul acoperă, de la toţi ceilalţi consumatori de energie electrică, diferenţa dintre cost şi preţul pieţei, pentru ca acest proiect să poată fi derulat.
Termenul pentru finalizarea negocierilor este 20 decembrie, deci după alegerile care vor conduce la formarea unui nou Guvern, dar el ar putea fi prelungit. Rămâne de văzut în ce măsură noul Executiv îşi va asuma costurile pe care le presupune acest proiect, care vor fi transferate în factura de energie electrică a tutror românilor, realizarea celor două reactoare fiind în final o decizie politică.

51% produse alimentare româneşti în magazine

Apărută la iniţiativa producătorilor agricoli ca răspuns la o problema reală cu care se confruntă, respectiv puterea de negociere sensibil redusă în raport cu marile lanţuri de magazine, legea 150/2016 – cunoscută ca legea „51% produse româneşti în hypermarketuri”- a scăpat cu totul de sub controlul instituţiilor statului, în speţă Ministerul Agriculturii. Acesta s-a trezit cu un „cartof fierbinte” din Parlament trebuind să dezamorseze, prin elaborarea unor norme metodologice, un conflict tot mai vădit între producătorii agricoli români – cei de care depinde securitatea alimentară a ţării şi marii retaileri alimentari – cei de care depind investiţii de milioane de euro anual şi sute de mii de locuri de muncă. Mai mult, în ecuaţie a intrat şi Comisia Europeană care a trimis statului român o atenționare de infringement pe prevederea legată de procentul de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, inclusă în această lege şi care ar trebui să intre în vigoare în 15 ianuarie 2017.
Aşadar, relaţia dintre furnizori şi magazine este reglementată acum de o lege aflată parţial în vigoare, fără norme metodologice şi nu se ştie ce se va întâmpla cu principala sa prevedere, potrivit căreia comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt.
Potrivit legii 160/2016, prevederea de mai sus ar trebui să intre în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, adică 15 ianuarie 2017. Rămâne ca viitorul Executiv să elaboreze normele astfel încât legea să fie şi funcţională şi în acord cu cerinţele UE.

Dosarul Rompetrol

Grupul KMG International, noua denumire a grupului Rompetrol, si Guvernul României au încheiat în februarie 2013 un memorandum de înţelegere privind soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului privind conversia obligaţiunilor Rompetrol Rafinare în acţiuni în favoarea statului roman. Înţelegerea, care stinge definitiv chestiunea datoriilor istorice ale rafinăriei Petromidia, prevedea faptul că Rompetrol va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26% din Rompetrol Rafinare. În plus, în document se mai prevedea şi constituirea unui fond de investiţii kazah-român (KMGI – 80%, statul român – 20%), cu o valoare estimată de până la aproximativ 1 miliard USD, din care să se finanţeze proiecte energetice în România. Kazahii urmau să aloce 150 de milioane de dolari acestui fond, dintre care 30 de milioane în contul statului.
Deşi memorandumul a fost aprobat prin lege, el nu este operaţional nici acum, în condiţiile în care la finalul acestui an expiră. Potrivit celor mai recente declaraţii ale ministrului Economiei, negocierile cu partea kazahă sunt în curs, iar termenul va fi prelungit. Singurul lucru pe care l-au făcut până acum autorităţile au fost să selecteze SAPE (Societatea de Administrare a Participaţiilor in Energie) drept entitate a statului român care se va ocupa de înfiinţarea fondului.
Kazahii au spus în repetate rânduri că aceste amânări, coroborate şi cu sechestrele puse de procurori pe activele rafinăriei Petromidia în dosarul Rompetrol 2, vor aduce prejudicii atât companiei, cât şi statului, pentru că dezvoltarea companiei este frânată, iar proiectele nu pot fi derulate.
Rămâne aşadar ca viiorul Guvern să decidă cum rezolvă această problemă care trenează de trei ani.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Daniel Sologon preia funcția de CEO al Cemacon de la 1 ianuarie 2022
Daniel Sologon preia funcția de CEO al Cemacon de la 1 ianuarie 2022
Liviu Stoleru, CEO-ul celui mai mare producător de blocuri ceramice cu capital românesc, predă de la 1 ianuarie 2022 ștafeta ...
Primăria New York impune tuturor salariaților din mediul privat să se vaccineze anti-COVID-19
Primăria New York impune tuturor salariaților din mediul privat să se vaccineze anti-COVID-19
Bill de Blasio, primarul oraşului New York, a anunţat luni că toţi angajaţii din sectorul privat vor fi vizaţi de obligativitatea ...
Bitcoin, încă în zona vulnerabilă, nu convinge decât dacă revine spre 60.000 de dolari până la finele anului
Bitcoin, încă în zona vulnerabilă, nu convinge decât dacă revine spre 60.000 de dolari până la finele anului
Criptomonedele trec, în prezent, printr-o perioadă de ajustări. După un vârf de aproape 3 trilioane de dolari atins ...