Cartoful dulce, arahidele și „fasolea africană” ar putea deveni culturi obișnuite pentru fermierii români. Cercetătorii au ajuns la randamente de 70 de tone la hectar

21 11. 2026
1 (4)

În afară de pierderi, schimbările climatice pot aduce fermierilor români și oportunități la care nu s-ar fi gândit în urmă cu zeci de ani. În România se pot cultiva acum, cu riscuri reduse, culturi specifice unor regiuni precum Africa sau America Centrală și de Sud, arată ultimele cercetări în domeniu.

Este, spre exemplu, cazul cartofului dulce, al arahidelor și al fasoliței, o plantă leguminoasă anuală, originară din Africa, cultivată în special în regiunile subtropicale semi-aride, unde reprezintă și astăzi o cultură agricolă importantă, atât pentru alimentația umană, cât și pentru hrana animalelor.

Cele trei plante au fost selectate de cercetători spre a fi testate din necesitatea identificării unor alternative agricole care să răspundă mai bine creșterii temperaturilor și apariției perioadelor de secetă. Or, cartoful dulce, arahidele și fasolița sunt specii adaptate la condiții climatice mai calde și, în general, la un anumit grad de stres hidric. În plus, pot fi utilizate atât pentru hrana oamenilor, cât și a animalelor.

Plantele au fost cultivate în loturi experimentale de către cercetătorii USAMV Cluj-Napoca, care au ajuns la concluzia că România „are un potențial de dezvoltare pentru aceste trei culturi, în special în contextul schimbărilor climatice și al creșterii resurselor termice disponibile în anumite regiuni ale țării”.

Cercetările au fost realizate în cadrul proiectului ExoCrop, finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării cu un buget total de 1,7 milioane de lei, din care 290.438 de lei cofinanțare a partenerilor privați, și au vizat să identifice modul în care cele trei culturi răspund la condițiile climatice din diferite regiuni ale țării, cu accent pe dezvoltarea plantelor, dinamica fenofazelor, durata ciclului de vegetație și nivelul producțiilor obținute.

„Posibilitatea extinderii lor (cartofului dulce, arahidelor și fasoliței – n.red.) trebuie analizată individual, deoarece fiecare specie are cerințe biologice și ecologice specifice. Unul dintre obiectivele proiectului ExoCrop este identificarea zonelor cu favorabilitate climatică pentru cartoful dulce, arahide și fasoliță, precum și evaluarea capacității acestora de a parcurge integral sezonul de vegetație în condițiile climatice din România. Rezultatele cercetărilor și ale monitorizărilor din diferite locații pot contribui la identificarea regiunilor în care aceste culturi au perspective mai bune de dezvoltare.

De asemenea, evaluarea modificărilor în durata fenofazelor și a nivelului producțiilor obținute permite o mai bună înțelegere a modului în care fiecare specie răspunde la condițiile locale de mediu. Pentru extinderea cultivării pe suprafețe mai mari sunt importante mai multe condiții: identificarea zonelor cu resurse termice suficiente și cu un sezon de vegetație adecvat; alegerea soiurilor adaptate condițiilor pedoclimatice locale; dezvoltarea și adaptarea tehnologiilor de cultură; asigurarea necesarului de apă prin suplimentare din irigații, acolo unde condițiile locale impun acest lucru; dezvoltarea infrastructurii pentru recoltare, depozitare și valorificare a producției. Trebuie menționat că o favorabilitate climatică ridicată nu garantează automat obținerea unor producții economice competitive.

Extinderea comercială a acestor culturi presupune și evaluarea unor aspecte suplimentare, precum costurile de producție, disponibilitatea utilajelor specifice și existența piețelor de desfacere. Cele trei specii studiate reprezintă oportunități de diversificare a agriculturii românești, iar rezultatele proiectului ExoCrop pot contribui la fundamentarea științifică a deciziilor privind introducerea și extinderea lor în zonele cu condiții favorabile”, a explicat, pentru Economica, conf. dr. Vlad Stoian, coordonator proiect din partea USAMV Cluj-Napoca.

 

Unde s-ar putea cultiva cartoful dulce de România

Cercetătorii USAMV au testat cele trei culturi începând cu 8 ianuarie 2025, pe parcele de câte 1.000 de metri pătrați, în locații ale Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni și Stațiunii Didactice Experimentale Cojocna, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Ulterior, pentru extinderea observațiilor în condiții reale de cultivare, cercetătorii au plantat pe suprafețe de 5 și 20 m² în exploatații agricole și grădini familiale din județele Bacău, Buzău, Cluj, Dolj, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman.

„Observațiile au permis urmărirea modului în care condițiile locale influențează dezvoltarea plantelor, atingerea maturității și finalizarea ciclului de vegetație. Suprafețele utilizate nu trebuie interpretate ca suprafețe de producție comercială, ci ca suprafețe destinate cercetării, monitorizării și validării științifice a comportamentului celor trei culturi în diferite condiții pedoclimatice din România”, mai explică cercetătorul.

Materialul genetic a provenit din colecția SCDCPN Dăbuleni.

Randamente de 70 de tone la hectar

Cât despre randamentele obținute, cartoful dulce a înregistrat cea mai mare producție medie dintre cele trei culturi. Valorile au variat între locații, de la 15 la peste 60-70 t/ha. „Această variație sugerează o influență importantă a condițiilor locale de sol și climă, a tehnologiei de cultură și a existenței apei suplimentare din irigații”, explică Stoian.

Fasolița a înregistrat producții cuprinse între 0,8 și 2,5 t/ha în regim neirigat. „Diferențele dintre locații indică faptul că adaptarea la condițiile locale și durata sezonului de vegetație sunt factori importanți pentru obținerea unor producții satisfăcătoare”, mai spune coordonatorul de proiect.

Nu în ultimul rând, arahidele au prezentat cea mai mare variabilitate, existând locații în care nu s-a obținut producție și altele în care aceasta a ajuns la o medie de 2-4 t/ha. „Acest comportament este deosebit de relevant pentru obiectivul proiectului, deoarece evidențiază importanța identificării zonelor cu resurse termice suficiente și a condițiilor pedoclimatice favorabile pentru finalizarea ciclului de vegetație”.

Aceste rezultate provin din locații diferite, cu condiții pedoclimatice și tehnologice specifice, și nu reprezintă producții medii la nivel național sau potențialul maxim de producție al speciilor.

„Un aspect important al cercetărilor întreprinse în cadrul proiectului îl reprezintă tocmai diferențele observate între locații. Acestea ne ajută să înțelegem în ce măsură condițiile climatice locale influențează dezvoltarea plantelor, durata fenofazelor, momentul finalizării ciclului de vegetație și, în final, producția obținută. Rezultatele nu trebuie interpretate doar prin perspectiva cantității obținute, ci și ca informații necesare pentru validarea ecofiziologică și climatică a celor trei culturi și pentru identificarea zonelor în care cultivarea lor poate avea perspective favorabile”, mai spune cercetătorul.

 

Cum poți afla unde să cultivi cartofi dulci, arahide sau fasoliță

De altfel, în cadrul proiectului, a fost realizat și un instrument digital, cu ajutorul căruia fermierii pot identifica zonele cu favorabilitate climatică pentru aceste culturi. Serviciul agroclimatic dezvoltat în cadrul ExoCrop este disponibil gratuit utilizatorilor prin intermediul platformei proiectului. Platforma integrează rezultatele cercetărilor desfășurate în cadrul proiectului și instrumentele dezvoltate pentru evaluarea condițiilor agroclimatice și identificarea zonelor favorabile acestor culturi.

„Un rezultat important îl reprezintă faptul că am observat diferențe fiziologice și de producție între locațiile monitorizate. Aceste diferențe evidențiază importanța condițiilor climatice locale și necesitatea identificării zonelor în care fiecare specie își poate desfășura corespunzător ciclul de vegetație și poate atinge un nivel satisfăcător de producție. Prin intermediul hărților de favorabilitate și al instrumentelor agroclimatice dezvoltate în proiect, oferim fermierilor informații care să îi ajute să identifice zonele cu potențial pentru introducerea și extinderea acestor culturi”, mai explică Stoian.

Totuși, potrivit acestuia, condițiile de temperatură, precipitațiile, disponibilitatea apei și durata perioadei de vegetație pot varia semnificativ de la un an la altul, influențând direct dezvoltarea și productivitatea culturilor.

„Din acest motiv, simpla identificare a unor regiuni favorabile pe baza condițiilor climatice multianuale nu este suficientă pentru fundamentarea deciziei de cultivare într-un anumit an. Prin proiectul ExoCrop urmărim dezvoltarea unui serviciu agroclimatic integrat, care să combine evaluarea favorabilității climatice cu informații climatice și prognoze sezoniere, astfel încât fermierii să poată beneficia de o imagine cât mai relevantă asupra condițiilor de cultivare. Instrumentele dezvoltate permit abordarea favorabilității din două perspective complementare: favorabilitatea climatică pe termen lung, care permite identificarea regiunilor cu potențial pentru fiecare dintre cele trei culturi, pe baza caracteristicilor climatice și a evoluției acestora în diferite intervale de timp, și evaluarea condițiilor climatice pentru sezonul de cultură, care urmărește să ofere informații actualizate și prognoze utile pentru aprecierea condițiilor în care plantele își vor desfășura ciclul de vegetație într-un anumit an”, a mai declarat cercetătorul.