Casele self-check-out generează magazinelor cu 33% mai multe pierderi decât cele cu oameni. Cum îți reduci bonul scanând singur produsele. Studiu

Sistemele de tip self-checkout au devenit metoda dominantă de tranzacționare în multe magazine de retail, însă generează niveluri mai ridicate de pierderi de stoc și pierderi operaționale decât casele de marcat tradiționale, arată Raportul privind pierderile la Self-Checkout 2026 redactat de profesorul Matt Hopkins de la Universitatea din Leicester și comandat de ECR Retail Loss.

Mai exact, casele self duc la creșterea pierderilor cu 22%, în medie,  în anul de după implementarea sistemului, în contextul în care 54% dintre tranzacțiile din magazinele dotate cu astfel de sisteme se desfășoară prin intermediul acestora. De asemenea, potrivit sursei citate, pierderile sunt cu 33% mai mari în magazinele cu case self decât în cele fără, diferența de pierderi fiind mai mică în studiul din 2026 decât cea raportată anterior, în 2018. Practic, pentru fiecare 1% suplimentar de tranzacții prin casele self, există între 0,030% și 0,048% pierderi suplimentare. Impactul variază considerabil în funcție de retailer, formatul magazinului și datele demografice ale clienților, însă concluzia raportului este că sistemele de tip self-checkout rămân un factor semnificativ de generare a pierderilor în retail.

Magazinele aflate în locații cu risc mai ridicat sunt cele din în zone cu densitate mare a populației, cele cu o bază de clienți tineri și cu venituri disponibile peste medie.

Cum apar aceste pierderi

Printre principalele cauze ale pierderilor generate de plasarea casele de tip self-checkout în magazine se numără  erorile de scanare, erorile din meniul de căutare a produselor, articolele lăsate în cărucioarele de cumpărături, schimbarea codurilor de bare și părăsirea magazinului fără finalizarea plății („walkaways”), situație în care clienții pleacă cu marfa după eșuarea tranzacției de plată.

Spre exemplu, între 1 și 4,8% dintre tranzacțiile prin casele self generează pierderi pentru că nu sunt scanate toate produsele, pierderea medie fiind de 2,5 euro per tranzacție.  De asemenea, plecările fără plată (walkaways) generează pierderi medii de 88 de euro per tranzacție, atunci când se întâmplă.

În cazul în care clienții ascund produse pe fundul căruciorului sau coșului pentru a nu le mai scana, pierderile medii ajung la 8 euro per tranzacție, iar când sunt selectate eronat alte produse pe scaner prin intermediul meniului (de exemplu, pune pe cântar ardei organic, dar apasă pe butonul pentru ardei normali) pierderile medii ajung la 1,5 euro per tranzacție, în medie.

O altă metodă folosită de clienți pentru a plăti mai puțin constă în înlocuirea codului de bare (de exemplu, cu o etichetă de reducere), metodă prin care retailerii sunt prejudiciați, în medie, cu 17 euro per tranzacție.

Potrivit raportului, magazinele au pierderi și pentru că unii clienți așază produse similare sau de dimensiuni similare împreună pentru a „ascunde” o parte dintre ele de scaner, plasează produsele în interiorul unui alt articol mai mare pentru a evita scanarea și detectarea, nu scanează articolul „gratuit” în cazul promoțiilor de tipul „3 la preț de 2” sau „2 la preț de 1”, scanează mai multe tipuri diferite de produse ca fiind o singură varietate (cum ar fi mâncare de pisici, supă etc.) pentru a accelera scanarea sau așază fructele și legumele pe cântarul scanerului, însă o parte dintre acestea nu se află efectiv pe porțiunea care cântărește.