CASS la pensiile peste 3.000 de lei a adus 3,2 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii, adică 7% din veniturile totale, în şapte luni, efect direct al Legii 141 din 2025 – analiză

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB, CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Economica.net, singura publicaţie din România care analizează execuţia FNUASS, vă arată cele mai importante concluzii despre impactul Legii 141/2025 asupra bugetului Fondului Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.

Legea 141/2025 a adus cele mai importante schimbări în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, de la înfiinţarea CNAS, eliminând scutirea de la plata CASS pentru multe categorii de persoane, după cum Economica.net a arătat deja în analizele publicate. Schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate aduse prin Legea 141 din 2025 au intrat în vigoare în august 2025.

Concluziile execuţiei bugetului FNUASS în primele şapte luni din 2026

La aproape un an de zile de la intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025, vedem că ponderea contribuţiilor de asigurări în veniturile totale ale FNUASS a crescut cu circa 6 puncte procentuale în ianuarie – iulie 2026 faţă de ianuarie – iulie 2025, arată analiza Economica.net.

Ponderea subvenţiilor virate de stat în veniturile totale ale FNUASS a scăzut masiv, cu peste 6 puncte procentuale în perioada analizată (ianuarie – iulie 2026 faţă de ianuarie – iulie 2025), devenind nesemnficative în structura veniturilor Fondului Sănătăţii.
Ponderea taxei clawback a crescut cu 0.9 puncte procentuale în perioada analizată.

Spre comparaţie, iată principalele surse de venit la Fondul Sănătăţii în primele şapte luni din 2025 şi ponderile lor în veniturile totale ale FNUASS, înainte de intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025:

Contribuţii de asigurări, cu precădere CASS, cu pondere de peste 85% în veniturile totale ale FNUASS. Ponderea acestora a scăzut cu aproape 4 puncte procentuale faţă de cea din perioada ianuarie – iulie 2024, pe fondul creşterii substanţiale a subvenţiilor virate de stat).

Subvenţiile virate de stat cu pondere de 8,5% în veniturile totale ale FNUASS. Ponderea veniturilor din subvenţii e de cel puţin două ori mai mare decât în perioada ianuarie – iulie 2024, pentru că sunt cel puţin duble în ianuarie – iulie 2025 faţă de cele virate Fondului în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată calculele Economica.net pe baza execuţiilor FNUASS.

Taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, cu pondere de 6,11% în veniturile totale ale FNUASS. Ponderea încasărilor din această taxă a scăzut nesemnificativ în ianuarie – iulie 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

II Excedent mai mic, dar fără ajutorul subvenţiilor 

FNUASS a avut excedent de peste 346 de milioane de lei în primele şapte luni din 2026, de peste trei ori mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă din anul 2025, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului Sănătăţii. Scăderea excedentului vine pe fondul scăderii masive a subvenţiilor virate de stat, prin urmare excedentul din ianuarie – iulie 2026 e obţinut neforţat, fără ajutorul subvenţiilor, cum s-a întâmplat în alţi ani.

Veniturile din subvenţii au ajuns la 934 de milioane de lei în ianuarie – iulie 2026 şi sunt de patru ori mai mici decât cele primite la FNUASS în aceeaşi perioadă a anului 2025, potrivit calculelor Economica.net pe baza execuţiilor Fondului. Am explicat mai sus că subvenţiile au contat în proporţie de nici 2% la veniturile totale ale FNUASS în primele şapte luni.

III

Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei au adus 3,2 miliarde de lei la FNUASS în primele şapte luni din 2026, efect direct al Legii 141 din 2025.

Cât au contat sumele colectate de la pensionari în veniturile FNUASS

Ponderea veniturilor din CASS din partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei în veniturile totale din contribuţii de asigurări e de aproape 7% (6,98%) în primele şapte luni din 2026, arată analiza Economica.net.
Ponderea veniturilor din CASS din partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei în veniturile totale ale FNUASS e de 6,36% în perioada antemenţionată.

Iată, pe larg, execuţia Fondului Sănătăţii în primele şapte luni:

FNUASS a avut venituri totale de 50,8 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026, cu 8% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă din 2025.

Contribuţiile de asigurări, în special CASS, aduc peste 91% din banii Fondului din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Pilonul cel mai robust al finanţării sistemului sanitar sunt contribuţiile de asigurări de sănătate reţinute salariaţilor şi plătite de cei care se asigură în baza declaraţiei unice, iar din august 2025 – pensionarilor cu pensii peste 3.000 lei pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 lei.

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, au ajuns la 46,3 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026 şi sunt cu 15% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă din 2025, arată analiza Economica.net.

• Eliminarea excepţiei de la plata CASS a condus la venituri totale de peste 3,2 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026. Cei mai mulţi bani, adică 3,2 miliarde, au fost aduşi de pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei.
  Puţin peste 50 de milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS în primele şapte luni din 2026, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, arată analiza Economica.net.

Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.
Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.

• Începând cu luna august 2025, în veniturile din contribuţii de asigurări intră şi CASS reţinută de Casele de Pensii pensionarilor pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei.

Creşterea cu 15% a sumei colectate la FNUASS din contribuţii de asigurări în primele şapte luni din 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025 se datorează următoarele decizii ale executivului:

Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.
Începând cu luna august 2025, pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reţine lunar, de către Casele de Pensii, CASS pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Aceşti bani sunt viraţi la FNUASS de către Casele de Pensii, potrivit analizei Economica.net asupra Legii 141 din 2025.

Al doilea pilon solid al finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate e taxa clawback

Veniturile din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, se apropie de 3,6 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026 şi sunt cu aproape 25% mai mari decât cele din ianuarie – iulie 2025, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile devin tot mai nesemnificative în veniturile FNUASS

Veniturile din subvenţii au ajuns la 934 de milioane de lei în ianuarie – iulie 2026 şi sunt de patru ori mai mici decât cele primite la FNUASS în aceeaşi perioadă a anului 2025, potrivit calculelor Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Cum au fost cheltuiţi banii colectaţi la FNUASS

Plăţile totale din FNUASS se ridică la 50,5 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026 şi sunt cu 10% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Punctual, pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 17,9 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026, cu 18% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025, potrivit calculelor Economica.net.
Informaţia vine în contextul în care în perioada de comparaţie anterioară, adică în ianuarie – iulie 2025 faţă de ianuarie – iulie 2024 creşterea la acelaşi capitol de plăţi a fost cu sub 2% faţă de suma plătită în ianuarie – iulie 2024.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 10,2 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026, cu aproape 6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025, reiese din calculele Economica.net.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice rămân la 10 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026 şi suma de la acest capitol e în scădere nesemnificativă faţă de cea din perioada identică a anului 2025. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate, de-a lungul timpului, în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Pentru servicii medicale în ambulator, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 8,4 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026, cu 17% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025, potrivit analizei Economica.net.
Spre comparaţie, în intervalul de comparaţie precedent, creşterea a fost cu 3% în ianuarie – iulie 2025 faţă aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru asigurări şi asistenţă socială suportate din FNUASS am plătit 2,6 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026, cu 5% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2025.